Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Cimbora
_____c_____ realitate, 1969, în care se pun în vedere modelele reale ale caracterelor şi cantitatea materialului real ce intră în structura romanului. Dintre analizele sale cele mai valoroase sínt cele referitoare la consecinţele categoriei roman-document. Felvilágosodástól felvilágosodásig / De la iluminişti la iluminism, 1972; A baloldali forrásvidék/ Ţinut genetic de stînga/ studii, portrete, însemnări despre istoria literaturii socialiste din România, 1973, Cluj-Napoca. Csehi Gyula a îngrijit ediţii şi a scris prefeţele la editarea unor scrieri din: Jókai Mór, I. Slavici, Tudor Vianu. Cu studiile sale introductive apar şi cele patru volume ale Irodalomkritikai antológia/Antologie de critică literară/ la T anulók Könyvtára (sub îngrijirea lui Dávid Gyula, 1968-72), în colecţia RMI /Scriitori Maghiari din România; Csehi Gyula a îngrijit publicarea operelor lui Nagy Dániel, Salamon László, Simon Magda, Szabédi László, Szilágyi András; este iniţiatorul şi redactorul, împreună cu M ikó Imre, a colecţiei Téka de la editura Kriterion; aici i-a apărut cîte un volum de traduceri din Heine (Vallomások /Mărturisiri, 1974) şi din Lunaciarski (Művészet és forradalom/Artă şi revoluţie, 1975), iar după moarte traducerea lucrării lui C. Dobrogeanu-Gherea-A kritikáról / Despre critică (însoţită de un studiu critic; prefaţa este a lui Gáli Ernő 1978). Postum a lăsat cîteva lucrări:- traduceri din comparatistul canadian Stéphane Sárkány. Volumul a apărut sub titlul Az irodalomtörténet mint társadalomtudomány /Istoria literară ca şi ştiinţă socială (Korunk könyvek, 1979) tradusă împreună cu Hürkecz István; A kritika jelentése és utóélete /însemnătatea şi ecoul criticii (1977). Bazîndu-se pe o intuiţie filozofică profundă, lucrarea lămureşte ideiile lui Marx şi Engels legate de realitate, epocă şi actualitate. Referinţe: Gálfalvy Zsolt: Munkásosztály és társadalom /Clasa muncitoare şi societatea/ în Előre 20 dec. 1963; Balogh Edgár: A munkásirodalom és szövetségesei / Literatura muncitorească şi aliaţii ei/ în Korunk 12/1963; Marosi Péter: Aszintézis körvonalai /Conturul sintezei/ ínigaz Szó 1/1964; Dávid Gyula: Cs. Gy.: Klio és Kalliopé/Cs. Gy: Klio şi Kalliopé/ínUtunk 3/1966; idem: Felvilágosodástól felvilágosodásig /De la iluminişti la iluminism/ ín Utunk 18/1973; Láng Gusztáv: Múzsák párhuzamos életrajza /Biografiile paralele ale muzelor/înKorunk3/l 966; Izsák József: A történelem és az irodalom határairól /Despre hotarele istoriei şi literaturii/ínigaz Szó 6/1966; Huszár Sándor: Klióról és Kalliopéról /Despre Klio şi Kalliopé/. A apărut ín volumulAz íróasztalnál /Lamasa descris/1969, pag. 105-110; Jancsó Elemér: Cs. Gy. köszöntése /Aniversarea lui Cs. Gy./ínlgazSzó 10/1970; reeditatKortársaim /Contemporanii mei/, 1976, pag. 315- 25; Kallós Miklós: Cs. Gy. köszöntése ürügyén /Cu pretextul aniversării lui Cs. Gy./ ín Utunk 48/1970; Kovács János: A regény regénye /Romanul romanului/ în Előre 8 mai 1970; Szilágyi Júlia: Modern Kalliopé ínKorunk 11/1970; KicsiAntal: Cs. Gy. ín Brassói Lapok 1973/50-51; Cseke Péter: Az igazság megközelítésének útjai /Drumuri spre atingerea adevărului/ în Korunk 6/1974; Baróti Pál: Szerdán, Cs. Gy.-nak /Miercuri, lui Cs. Gy./ ín A Hét 43-44/1975; Gáli Ernő: Halotti beszéd helyett /în loc de cuvînt la funeralii/ínigaz Szó 7/1976; idem: Egy megátalkodott felvilágosító /Un iluminator înrăit/ ínA Hét 43-44/1977; şi Cs. Gy. kultúrpolitikai törekvései /Aspiraţiile de politică culturală ale lui Cs. Gy./ în A Hét 45/1977; Antal Árpád: Cs. Gy. haláláról /Despre moartea lui Cs. Gy./înUtunk26/l 976; FülöpMária: Cs. Gy. életművének bibliográfiája / Bibliografia operei lui Cs. Gy./ínMűvelődés 1976/9, 12; Szilágyi Ándrás: Gyula tanár ú r /Domnul profesor Gyula/ ín A Hét 42/1977; Borcsa János: Posztumusz mű a kultúrában /Operă postumă în cultură/ în Korunk 12/1978; ÁSZT: Articole radio, studii, interviuri. LM1003; Despre volumul A baloldali forrásvidék. LM 1218; Rămas bun. LM 1788; Scridon, Gavril -Cs.Gy. în Istoria litera tu riimaghiaredin România, pag. 557-558. 68
