Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Cimbora
Opinii: “Csehi Gyula a fost un spirit deschis spre noile curente din teoria literaturii şi spre metodele de analiză literară.A ştiut să aplice critic şi eficient marxismul, dar a scris şi studii teoretice despre comparatism şi structuralism. Varietateatematicăascrierilor lui este pe măsura culturii sale filosofice şi literare de o deschidere enciclopedică. El ni se prezintă ca un cărturar de tip renascentist în plin secol XX...” G. Scridon CSŰRY Bálint Lingvist, filolog. S-a născut la Agriş, jud. Satu Mare (13 febr. 1886) şi a decedat la Debrecen (13 febr.1941). Studii liceale în Satu Mare; filologia la Cluj (specialitatea maghiară-latină). Obţine şi o diplomă a Universităţii “Pázmány Péter” din Budapesta (1930). Activitatea didactică: profesor la Colegiul Reformat din Cluj (1910-1932). Din 1932 este invitat la Universitatea din Debrecen. Aici ocupă catedra de lingvistică comparată maghiară-finougrică şi pune bazele Institutului de Cercetare a Limbii Maghiare fondînd şi un almanah al institutului - Magyar Népnyelv (Limba populară maghiară). Meritele sale didactico-ştiinţifice sunt unanim recunoscute (“Şcoala de tip Csűry”). Este membru al unor asociaţii (Asociaţia Muzeelor din Transilvania) ştiinţifice şi societăţi (Societatea Literară din Transilvania; Societatea Lingvistică Maghiară; Societatea Finougrică din Helsinki), a unorAcademii - MTA (Academia Ştiinţifică Maghiară, 1972), membru corespondent; Academia Ştiinţifică Estonă. Publică articole de specialitate în Erdélyi Irodalmi Szemle (însemnări literare Ardelene) şi Erdélyi Múzeum; publică prezentări de carte, articole de popularizare şi de cultivare a limbii în cotidiene şi reviste literare (Pásztortűz, (Foc ciobănesc), Erdélyi Irodalmi Szemle, Ellenzék, Ifjú Erdély, Magyar Nép). Tipul său de cercetare este studierea monografică a dialectelor, de la particularităţi şi forme de pronunţie la fenomenul dialectic. Teritoriul său predilect de studiu a fost zona Someş (Szamoshát), Zona Tisei (Tiszahát) cu vechiul judeţ sătmărean Ugocea (Ugocsa), precum şi dialectul ceangăilor din sud. Lucrări publicate: Magyar lakodalom/Nuntă maghiară/ carte de colăcar, Cluj 1924; Néprajzi jegyzetek a moldvai magyarokról/ însemnări etnografice despre maghiarii moldoveni (ETF./ Cărţi Ştiinţifice Transilvănene/ 37 Cluj 1930). Opera sa capitală (rod al peregrinărilor sale prin Ardeal între anii 1908-1932) este Szamosháti Szótár/ Dicţionar de regionalisme din Cîmpia Someşului, apărută la Budapesta, voi. 1 - 1935, voi. II - 1936. Referinţe: Szabó T. Attila: Cs. B. în Magyar Nyelv, Budapesta, 1941, pag. 65-72; reeditat Nyelv és múlt /Limbă şi trecut/, 1972, pag. 475-78; Bakó Elemér: Cs. B. élete és munkássága /Viaţa şi activitatea lui Cs. B./ în Magyar Népnyelv, Debrecen 1941, pag. 7-38. CUPCEA, Petre____________ Protopop, autor de manuale. S-a născut în Călineşti-Maramureş (localitate care atunci făcea parte din comitatul Satu Mare), în anul 1875, la2(mai. Studii de teologie la Budapesta. în anii 69
