Murányi János szerk.: A Csíki Székely Múzeum Évkönyve 2006. Humán-és Természettudományok (Csíkszereda, 2007)

NÉPRAJZ - SALLÓ SZILÁRD: Rontáshiedelmek, hiedelemszerepek a gyimesi közösségben

A CSÍKI SZÉKELY MÚZEUM ÉVKÖNYVE 2006 181-210 SALLÓ SZILÁRD RONTÁSHIEDELMEK, HIEDELEMSZEREPEK GYIMESI KÖZÖSSÉGBEN Abstract: [Wichcraft and superstitions in Gyimes-valley] In my paper I presented the appearance of witchcraft in Lunca de Sus (rom.) / Gyimesfelsőlok (hung.). My aim was to analyze the functions of the believes linked with witchcraft. I also made researches about the types of witchcraft and I did a categorization of the witches, these are: "fermekás", "gurucsás", "szépasszony", "boszorkány". In this study besides presenting the traditional witchcraft and techniques I also took in consideration how this subject appears in our modern times. In the chapter dealing with the Romanian priest I tried to look closer at people's relation with the priest, more precisely how do they confide in the priest, how he resolves the problems, makes justice by praying to God. I observed two types of malefic deeds: related to animals and human beings. In the last part of my study I made researches about how these believes take part in people's biography. I also examined how the people belonging to this community give life to these believes, how they construct them and talk about them. Malefic deeds are considered to be the cause of sickness and of bad happenings. Some persons are marginalized because they tend to take part in malefic deeds. Rezumat: [Vräjitorie si superstitii în valea Ghimesului] în lucrarea mea m-am ocupat de existenta vräjitoriei din Lunca de Sus / Gyimesfelsőlok (magh.). Scopul meu a fost analizarca functici credintei in legäturä cu vräjitoria. Am realizat o privire în ansamblu despre tipurile de vräjitorie din Lunca de Sus. Acestea sunt: fermekás, gurucsás, szépasszony, precum si vräjitoarea luatä în sens strâns. Am acordat o atentie sporitä celor douä presupuse fost vräjitoare din sat, pe Dávidné çi pe Bece Tera. In acest studiu nu m-am limitât numai la reprezentärile traditionalc de vräjitorie si de tehnicile de strieäturi, ci am interprétât si formele de prezentare de azi a vräjitoriei. In capitolul unde am vorbit despre preotul roman, despre preotul cälugär am luat în considerate faptul cä cât de mare este încrederea, convingerea membrilor comunitätii în legäturä cu faptul cä, cälugärul le poate rezolva problemele, si cä apelând la Dumnezeu poate face dreptate. Am constatât douä tipuri de strieäturi. Una dintre acestea se îndreapta spre animale, celalait tip spre om. In sfârsit am analizat modul de viatä a credintelor, cum se încadreaza în biográfia individului. M-am oprit asupra faptului cä, membrii comunitätii cum fac credinta vie prin faptul cä vorbesc despre ea, cä bolile si daunele le datoreazä acestor faceri de räu, precum cä marginalizeazä oameni prin faptul cä îi considéra apti de a face aceste räutäti.