Zepeczaner Jenő et al. (szerk.): Fizionomia etnică şi confesională fluctuantă a regiunii carpato-balcanice şi a Transilvaniei - Múzeumi füzetek 14. (Székelyudvarhely, 1996)
Árpád E. Varga: Despre numărul maghiarilor din Transilvania
Deocamdată, şi în cazul recensămîntului, potrivirea în esenţă a rezultatului numeric şi a stărilor reale n-o putem decît presupune. Valabilitatea cifrelor, aşadar credibilitatea recensămîntului — spre deosebire de rezultatele electorale — vor putea fi controlate pînă la un anumit grad după ce vom fi în posesia output-ului informaţional (la nivel de aşezare, eventual de cartier) al „sistemului". Pînă atunci, scrupulele noastre din prezent vor deveni şi ele mai adecvate. Conform ipotezei noastre, cifrele privitoare la limba maternă trebuie să modifice şi/sau — prin interferenţele interetnice — să nuanţeze în mod corespunzător imaginea de ansamblu sugerată de informaţiile unilaterale publicate pînă în prezent. Acolo unde, chiar după luarea în considerare a tuturor aspectelor prezentate mai sus, nu primim o explicaţie satisfăcătoare la eventualele noastre întrebări, acolo — şi numai acolo, aşadar parţial — poate deveni necesară ajustarea cifrelor, eventual iniţierea unei noi culegeri de date. Pentru asta însă, e necesară cunoaşterea datelor definitive ale recensămîntului. Observaţii suplimentare după analizarea celor mai noi date La nu multă vreme de la terminarea elaborării manuscrisului, Oficiul de Statistică din Bucureşti a început publicarea datelor cărora pînă acum le-am simţit lipsa. Locul opiniilor noastre a fost luat de informaţii .oficial autentice"; „situaţia probabilă" nu mai constituie de-acum obiectivul, ci punctul de pornire al concluziilor noastre. O pasionantă provocare pentru autor, deoarece îşi prezintă ipotezele şi prognozele într-un moment în care acestea au devenit într-o anumită măsură depăşite. Tocmai de aceea, poate că cititorul îl va ierta dacă primele sale reflecţii legate de proaspătul material faptic se grăbeşte să şi le împărtăşească pe această cale, în chip de încheiere mai puţin obişnuită. Potrivit rezultatelor definitive, numărul persoanelor de naţionalitate maghiară din România e de 1 milion 625 de mii — în Transilvania, 1 milion 604 mii —, iar al celor cu limba maternă maghiara de 1 milion 639 de mii, în Transilvania 1 milion 620 de mii. S-a dovedit aşadar lipsită de temei ipoteza conform căreia cifra referitoare la limba maternă va fi substanţial mai mare decît cea privind naţionalitatea. Corelaţiile interetnice ale populaţiei maghiare din 72
