Zepeczaner Jenő et al. (szerk.): Fizionomia etnică şi confesională fluctuantă a regiunii carpato-balcanice şi a Transilvaniei - Múzeumi füzetek 14. (Székelyudvarhely, 1996)
Árpád E. Varga: Despre numărul maghiarilor din Transilvania
România sínt prezentate în tabelul nr. 6, comparativ cu recensămintele anterioare. Tabelul 6: Corelaţiile interetnice ale populaţiei maghiare din România în 1992 comparativ cu• recensămintele anterioare Persoane Din care, şi anume: Anul cu limba maternă maghiara altă naţionalitate români ţigani germani evrei alţii 1956 1.653.700 88.741 45.966 8.625 6.131 22.910 5.109 1966 1.651.873 49.614 28.152 6.526 3.959 7.790 3.187 1992 1.639.135 48.845 15.378 18.860 11.642 1.273 1.692 Persoane Din care, si anume: Anul de naţionalitate maghiară cu alte limbi materne română ţigănească germană idiş altele 1956 1.587.675 22.716 18.937 879 2.669 8 223 1966 1.619.592 17.333 14.668 652 1.739 4 270 1992 1.624.959 34.669 32.949 656 806 3 255 Faţă de 1977, aşadar, e în scădere şi sfera interferenţelor interetnice (cf. tabelul nr.5). în acest cadru, putem fi martorii întăririi unor duble ascendenţe identitare de natură să contureze continuarea procesului de erodare a populaţiei maghiare. în condiţiile renaşterii conştiinţei neoşvăbeşti din ţinuturile sătmărene, creşterea neaşteptată a numărului persoanelor de naţionalitate germană cu limba maternă maghiara a reprezentat un fenomen previzibil. Creşterea statistică a numărului ţiganilor cu limba maternă maghiara nu are de ce să ne surprindă, poate în afară de faptul că ne-am ii aşteptat la o valoare substanţial superioară celei înregistrate. Nu e un fenomen întru totul neprevăzut — dar e cu atît mai neliniştitoare — răsturnarea contextului interetnic româno-maghiar. Aşa după cum am semnalat şi noi anterior, numărul persoanelor de naţionalitate română, dar cu limba maternă maghiara a fost fată de numărul calculabil de 50 de mii, de doar 20-25 de mii încă din 1977.51 Conform datelor recensămîntului, această valoare a continuat să scadă. Numărul persoanelor cu limba maternă româna care (încă) se consideră de naţionalitate maghiară a crescut brusc, fenomen care sugerează procese asimilaţioniste în direcţia limbii de stat şi care 73
