Zepeczaner Jenő et al. (szerk.): Fizionomia etnică şi confesională fluctuantă a regiunii carpato-balcanice şi a Transilvaniei - Múzeumi füzetek 14. (Székelyudvarhely, 1996)
Árpád E. Varga: Despre numărul maghiarilor din Transilvania
cu contururi schimbătoare — al cărei efectiv „autentic” şi „exact” vrem să-l aflăm. Mai există o problemă sensibilă: cea a autenticităţii datelor. în ce priveşte iregularităţile, anomaliile recensămîntului, acestea — conform unuia dintre membrii comisiei speciale a U.D.M.R. de cercetare a abuzurilor săvirşite cu ocazia recensămîntului — se pare că n-au îmbrăcat — mulţumită şi rolului de control pe care l-a avut publicitatea — dimensiuni care să fl produs perturbaţii.48 Trebuie să sperăm — ca să folosim cuvintele lui Alajos Kovács — că „în prelucrarea datelor cu siguranţă s-a ţinut seama de datele declarate”. Alţii nu acordă încredere; după părerea lor, nu sínt excluse .fraudele la centru” ori posibilitatea ca la operaţia de totalizare „cunoscătorii pe plan local ai situaţiei să poată trece sub tăcere un anumit cuantum la nivelul rezultatelor finale”.49 Acest lucru se poate întîmpla cu ajutorul „trucurilor de tehnică de calcul", floare la ureche să faci un program corespunzător care să „aranjeze" datele. Răspunsul dat la întrebările din categoria celor care se referă la naţionalităţi puse în cadrul recensămîntului este — mai ales într-o atmosferă supraîncălzită politic — un răspuns conştient. E un fel de referendum. Acest lucru nu trebuie înţeles doar metaforic: recensămîntul a avut loc în scurtul interval dintre referendumul din decembrie privitor la constituţie şi alegerile de la începutul lui februarie pentru autorităţile locale şi s-a desfăşurat în atmosfera imprimată de acestea. Nu o dată s-a întîmplat ca unele apeluri apărute în presa maghiară din România să-l numească, la început, chiar cu termenul referendum. Pare aşadar la îndemînă să evocăm, ca un răspuns analogic la temenile legate de eventualele manipulări, părerea unuia dintre observatorii internaţionali ai ultimelor alegeri parlamentare româneşti (specialist în tehnica de calcul). Deşi nu şi-a putut da seama dacă operaţia de totalizare a voturilor a fost corectă sau nu, deoarece „nici sistemul de tehnică de calcul, nici programele, nici calculatoarele şi nici input-ul şi output-ul informaţional ale sistemului n-au putut fi controlate", pe baza experienţei sale a considerat totuşi că, jn ciuda caracterului incontrolabil al numărătorii voturilor şi a fraudelor electorale, e de presupus că informaţiile comunicate oficial corespund, în esenţa şi tendinţele lor, voinţei alegătorilor” (subl. mea- Á.E.V.). E o altă chestiune ce alegere valorică reflectă votul, aceasta însă nu mai constituie obiectul analizei statistice.50 71
