Zepeczaner Jenő et al. (szerk.): Fizionomia etnică şi confesională fluctuantă a regiunii carpato-balcanice şi a Transilvaniei - Múzeumi füzetek 14. (Székelyudvarhely, 1996)

Árpád E. Varga: Despre numărul maghiarilor din Transilvania

fără cusur. Pe această bază, în scopul limitării sferei factorilor de incertitudine, îmi voi schiţa presupoziţiile pornind nu de la creşterea populaţiei maghiare la nivelul întregii Românii, ci doar de la populaţia maghiară intracarpatică (în cele ce urmează: din Transilvania).

Sporul natural al populaţiei maghiare

din transilvania Intre 1956 si 1992

*

îl citez mai întîi pe István Semlyén: „Cînd vorbim de chestiuni de demografie, nu ne putem gîndi în termeni de ecuaţii simple, cu una sau două necunoscute. Comportamentul demografic depinde de coacţiunea şi interacţiunea a nenumăraţi factori, printre aceştia cei de natură economică şi materială jucînd un rol la fel de important ca şi factorii culturali şi cei de natură cutumiară, în timp ce factorii de psihologie a maselor au un rol aproape la fel de mare ca al prevederilor legale. Tocmai de aceea, stabilirea unor ecuaţii demografice simpliste nu conduce decit la un impas (subl. noastră — Á.E.V.). Poate că cel mai corect este să gîndim în termeni de aporeme demografice şi să nu ne apucăm de rezolvarea lor pînă nu studiem cum se cuvine unele caracteristici ale naţionalităţii noastre, inclusiv cazurile iregulare de mobilitate a acesteia, legăturile interpersonale ale diasporei interetnice, frecvenţa eterogenităţii alegerii partenerilor

o

de viaţă şi multe altele.” Publicistul transilvănean, cu merite deloc neglijabile în domeniul cercetărilor demografice, care în trecutul apropiat — depăşind greutăţile întîmpinate în privinţa accesului la date nepublicate de către cei din afara sferei autorităţii — a făcut poate cel mai mult în domeniul studierii demografiei la nivelul populaţiei maghiare din România, se pare că a ştiut cu precizie ce înseamnă truda ingrată cu aporemele: în locul abordării statistice a manifestărilor ce îmbrăţişează toate aspectele existenţei naţionalităţii — să migăleşti cu problema lipsei datelor. Ne putem da seama de importanţa avertismentelor sale izvorîte din scrupulozitatea omului de ştiinţă, mai ales cînd, încă de la primul pas, ne lovim de obstacole aproape insurmontabile.

47