Gergely András: Istoria Ungariei - Múzeumi füzetek 7. (Székelyudvarhely, 1993)
VII. Revoluţia şi războiul de eliberare
VII. REVOLUŢIA ŞI RĂZBOIUL DE ELIBERARE (1848-1849) REVOLUŢIA LEGALA 9 Valul revoluţionar de la 1848, “primăvara popoarelor”, a dezintegrat sistemul european de alianţe al Habsburgilor şi a răsturnat în Austria regimul conservator al lui Metternich. La propunerea şi îndemnul lui Kossuth Lajos, ultima dietă a stărilor, aflată întâmplător tocmai în sesiune, “şi-a ridicat politica la nivelul măreţiei momentului” , cerând curţii să accepte întregul program conturat în epoca reformelor. Cercurile guvernamentale de la Viena şi-au dat adeziunea doar sub imperiul evenimentelor revoluţionare de la Pesta din 15 martie. Ca rezultat al săptămânilor de pertractări din dieta de la Pozsony (Bratislava), urmate de noi tocmeli ale Vienei, au luat naştere legile consfinţite de suveran — aşa numitele “legi din aprilie”. Acestea au desfiinţat definitiv sistemul feudal multisecular din Ungaria. A avut loc cea mai mare întorsătură /,îr ’storia Ungariei de la întemeierea statului încoace; din nou autonomă, având la bază o societate civilă, ţara a instaurat o constituţionalitate burgheză liberală care asigura autodeterminarea naţională. O importanţă aparte avea şi faptul că transformarea revoluţionară a avut loc în cadru legal, prin activitatea legislativă a dietei, ratificată de suveran. Deci cuceririle'nu mai puteau fi revocate pe cale legală, iar noua putere legală constituţională îi putea constrânge la supunere pe cei şovăielnici şi avea posibilitatea de a concentra în mâinile sale instrumentele necesare menţinerii înfăptuirilor. Actul hotărâtor al transformării sociale a fost enunţarea imediată a desfiinţării iobăgiei. Cheltuielile de despăgubire şi le-a asumat în 84
