Gergely András: Istoria Ungariei - Múzeumi füzetek 7. (Székelyudvarhely, 1993)

IV. Ţara scindată î trei

IV ŢARA SCINDATĂ ÎN TREI (1526 -1686)

După lupta de la Mohács armata victorioasă înainta mai departe, ocupând şi prădând Buda, dar odată cu venirea toamnei campania s-a încheiat, otomanii retragându-şi armata fără a lăsa trupe de ocupaţie. Regatul avea un moment de răgaz. Cine să preia însă cârma ţării? Candidaţii partidelor antagoniste reprezentau implicit câte o altă concepţie de politică externă. Partida nobilimii de rând l-a ales rege pe loan Zápolya (Szapolyai; 1526-1540), cel mai mare proprietar al ţării, ridicat din rândurile sale doar cu două generaţii în urmă. Acest rege “naţional” (pământean) neputând rezista presiunii otomane doar cu forţe proprii, cu resursele ţării, politica sa era nevoită să ia o turnură “turcofilă” deşi, fireşte, nici regele János, nici adepţii săi nu se gândeau să le deschidă cale liberă turcilor. Ceva mai târziu, un mic grup al baronilor — invocând şi tratatele de succesiune ale suveranilor — l-a chemat la tron pe arhiducele austriac Ferdinand, fratele lui Carol Quintul, Habsburgul, stăpân peste un imperiu mondial. Domnia lui Ferdinand I. (1526-1564) putea să însemne sprijin internaţional, el fiind ales şi rege al Boemiei, şi deci în situaţia de a concentra forţele ţărilor şi provinciilor vecine, nemaivorbind de eventualul ajutor al puternicului său frate, în lupta antiotomană. Alegerea unui rege Habsburg implica însă riscul ca, având în vedere pretenţiile de hegemonie europeană ale dinastiei, lupta antiotomană să rămână pe planul al doilea, nefiind exclus ca însuşi Ferdinand să fie nevoit să-şi sprijine fratele.

Trupele de mercenari ale lui Ferdinand I. au ocupat regatul în 1527. Regele János s-a aliat cu turcii spre a-şi reocupa ţara. în 1529 sultanul porni o armată uriaşă ca, sub pretextul ajutorării lui Zápolya să ocupe Viena, dar suferi un eşec. Odată cu retragerea trupelor otomane în Balcani, războiul intern izbucni din nou. Teritoriile stăpânite de cei doi regi se modificau permanent, cetăţi, comitate şi oraşe trecând de

40