Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)
Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása
lui, carbonului şi a altor pigmenţi şi materiale de scris slab legate, gelul poate fi aplicat doar pe verso. Experimentul de mai sus l-am efectuat şi pe hârtii manuale din cârpe, din secolul al XVIII-lea, precum şi pe foi acide de carte, utilizate în primul experiment, lăsând câte un eşantion netratat, pentru control. Rezultatele au fost similare cu cele descrise mai sus: fiecare foaie de hârtie s-a deschis la culoare în comparaţie cu foile de control, şi pH-ul lor a crescut, dar probabil ar fi fost nevoie de un tratament mult mai lung pentru a obţine eficienţa şi puterea de curăţare a unei spălări prin imersare. După îndepărtarea gelului, suprafaţa foii de hârtie din cârpe părea mai rugoasă şi mai texturată; probabil că umflarea fibrelor şi îngroşarea întregii foi au fost mai puternice decât în cazul hârtiei industriale. Lăsate să se usuce la aer, foile s-au curbat. Pentru a curăţa hârtia modificată cromatic, cu halomi de apă, literatura recomandă aplicarea aşa-numitului sandviş cu gel, însemnând tratamentul simultan din ambele părţi. Am încercat curăţarea pe ambele părţi, utilizând perechea gravurii menţionate precedent, procedând în felul următor: două bucăţi de hârtie au fost aşezate pe o foaie de gellan de 4% (având mărimea puţin mai mare decât foile de hârtie), apoi pe una dintre ele am aşezat o bucată de gel gellan peste haloul de apă. Am vrut să verificăm dacă există vreo diferenţă în gradul de dizolvare a halourilor de apă şi în măsura curăţării foilor. După 30 de minute, gelurile au fost îndepărtate şi foile de hârtie au fost lăsate să se usuce. Halourile de apă au dispărut de pe ambele foi de hârtie şi ambele foi s-au deschis la culoare. Gelurile s-au colorat, conturul haloului de apă a apărut în foile de gel aflate sub hârtii; în schimb, gelul plasat peste una din hârtii nu şi-a modificat culoarea. Experimentul a fost efectuat şi cu plasarea unei foi de gel pe întreaga suprafaţă a ambelor părţi ale hârtiei, timp de 30 de minute, în acest caz, am putut observa o curăţare mai intensă, produşii de degradare apărând în ambele foi de gel. Tratarea suporturilor afectate de coroziunea cernelii ferogalice cu geluri conţinând agenţi de complexare Cercetători şi restauratori relatează despre încercări privind stabilizarea foilor afectate de coroziunea cernelii ferogalice utilizând geluri cu agenţi de complexare.51 Avantajele metodei ar fi posibilitatea tratamentului local, precum şi evitarea stresului fizic52 asociat cu mişcarea şi imersia hârtiei fragilizate. Totodată, singura substanţă sigură şi eficientă cunoscută astăzi este soluţia apoasă de 51 Millerét al. 2017. pp. 77-81., Bazemore 2017. pp. 116-118. 52 Deteriorarea cauzată de cerneala ferogalică este un fenomen binecunoscut, în care pH-ul acid al materialului de scris şi conţinutul de ioni de fier (II) provoacă degradarea hidrolitică şi oxidativă a hârtiei. în timpul tratamentului este necesară neutralizarea acizilor şi legarea ionilor de fier (II) care catalizează oxidarea. Cea mai eficientă soluţie pentru legarea ionilor de fier este imersia într-o soluţie de fitat de calciu; totodată, acest lucru poate însemna o solicitare fizică puternică pentru hârtia deteriorată. fitat de calciu, care are un pH acid (înjur de 5-5,5), peste această valoare formându-se precipitat. Astfel, procesul de stabilizare se realizează în mai multe etape: spălare cu apă, tratament cu fitat de calciu (prin imersie sau pulverizare), clătire şi tamponare alcalină. Acest lucru ar fi probabil prea lung şi complicat dacă s-ar folosi geluri; din acest motiv Bazemore recomandă folosirea unui gel cu agenţi de complexare, ajustat la pH neutru, utilizat tară clătire. Pentru testarea metodei am ales o scrisoare din 1823, scrisă cu cerneală maro pe hârtie manuală din cârpe, cu filigran. întreaga suprafaţă a hârtiei era maronie, modificată cromatic pe ambele părţi, iar cerneala răzbătea pe dosul hârtiei. Testul cu batofenantrolină53 a relevat un conţinut ridicat de ioni de fier (II); cu toate acestea, hârtia avea o rezistenţă mecanică bună, coroziunea cernelii ferogalice era în stadiul 1-2. Hârtia avea o absorbţie destul de bună, dar se umezea lent. Am testat blocarea ionilor de fier pe hârtia test folosind gel gellan şi gel agar de 5% şi un conţinut de fitat de calciu, respectiv cu gel gellan 5%, preparat cu Ca(OH)r Mai întâi, am preparat soluţia de fitat de calciu. Am amestecat 0,56 g de acid fitic 40%, cu 0,08 g de CaC03, amestecând până la oprirea efervescenţei, apoi am adăugat 20 ml de apă distilată, iar în final, am ridicat pH-ul soluţiei la 5 adăugând picături de hidroxid de amoniu 10%.54 Având în vedere că odată cu creşterea pH-ului am observat o intensificare masivă a formării de precipitat, nu am crescut pH-ul peste acest nivel. Apoi am amestecat 5 g de pulbere agar cu 90 ml de apă distilată şi am fiert amestecul într-un cuptor cu microunde, amestecând ocazional, apoi am adăugat 10 ml soluţie de fitat de calciu; am amestecat bine, am turnat amestecul într-un vas de sticlă şi l-am lăsat să se solidifice. Agárul s-a gelificat frumos, gelul fiind uşor gălbui, mai translucid şi relativ elastic în comparaţie cu gelul preparat utilizând apa de la robinet, care a fost umed la atingere (apa de robinet avea pH 5,2, apa distilată pH 5). Procedura pentru prepararea gelului gellan a fost similară. Gellanul a format un gel dur, rigid, transparenţa sa era similară cu cea a gelului preparat folosind apă de la robinet, dar părea mai puţin umed la atingere, iar pH-ul său era de 4,9. în al treilea rând, am utilizat un gel gellan 5%, cu conţinut de Ca(OH)2 (pH 6,5). Am aşezat gelurile cu fitat şi gel gellan cu Ca(OH)2 pe hârtia din cârpe, pe porţiuni diferite ale textului, lăsând suficient spaţiu între bucăţile de gel pentru a observa eventualele migrări laterale ale apei (foto 6). Documentul a fost aşezat pe o foaie de plexiglas, am aplicat gelurile direct pe suprafaţa hârtiei scrise cu cerneală55 *, am presat uşor cu degetul şi apoi am acoperit totul cu un bol de sticlă pentru a împiedica evaporarea; nu am aplicat greutăţi peste geluri. Tratamentul a durat 10 mi-53 Batofenantrolină, substanţa-indicator, formează un precipitat insolubil în apă cu ionii de fier (II), de culoare roşu-zmeură. Gradul de colorare a benzii de testare indică cantitatea de ioni de fier. 54 Gelul cu soluţie de fitat de calciu a fost preparat conform celor descrise de Bazemore. Bazemore 2017. p. 116. 55 Gelul era în contact direct cu cerneala, deci ne aşteptam la o funcţionare eficientă şi o reducere a timpului de tratament. 201
