Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)
Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása
zire. Informaţiile obţinute astfel au confirmat datele din literatură: gelurile agar 2% au avut capacitatea cea mai mare de umezire. Umiditatea din gel a fost absorbită şi în direcţia laterală, rezultând o pată de apă cu un diametru de 60 mm pe ambele hârtii. Apa a fost mai puţin absorbită din gelurile gellan; gelul cu concentraţie mai scăzută avea şi în acest caz o capacitate de umezire mai ridicată, diametrul petei de apă rezultate fiind de aproximativ 40 mm. Aplicarea unei greutăţi uşoare asupra foii de gel a facilitat umezirea hârtiei, cauzând o pată ceva mai mare. Amplasat pe o suprafaţă mai texturată (hârtie pregătită manual), contactul dintre gel şi hârtie nu era uniform, astfel încât umezirea a fost, de asemenea, neuniformă. Experienţa a arătat că gelurile preparate cu apă de robinet, respectiv cu apă mai bogată în ioni, curăţă mai eficient şi elimină mai multe produse de degradare, ceea ce poate fi dedus din modificarea culorii gelului.37 Agárul este sensibil la mediile acide - atunci când este amestecat cu un acid organic slab (de exemplu, acid acetic) structura gelului agar se deteriorează, astfel creşte capacitatea sa de umezire. Eficacitatea şi riscurile curăţării cu apă, solvenţi sunt determinate de timpul de penetrare şi de timpul de retenţie a solventului în materialul tratat. Procesele sunt influenţate de volatilitatea solventului. Solventul încapsulat în gel se evaporă într-o mai mică măsură, amestecurile de solvent rămân mai stabile în gel şi experienţa a arătat că acestea pătrund mai încet în structura fibrei, făcând astfel procesul mai controlabil decât în cazul imersării sau tamponării. Cu toate acestea, apar anumite riscuri şi în timpul tratamentului cu gel (de exemplu, pătarea, întunecarea, deformarea, întărirea, dizolvarea şi detaşarea cemelurilor şi culorilor, dizolvarea substanţei de tăbăcire, migrarea impurităţilor în material etc.). Din cele de mai sus este clar că, deşi reacţiile la umiditate ale hârtiei şi ale pielii sunt foarte similare, sensibilitatea lor şi, prin urmare, posibilitatea de a fi tratate umed sau cu solvenţi diferă foarte mult, astfel încât aceste două tipuri de materiale trebuie discutate separat. Scopul tratamentului umed al obiectelor din hârtie este, de obicei, dizolvarea materialelor colorate (produşi de degradare, impurităţi) şi stabilizarea chimică (neutralizare, tamponare, blocarea ionilor metalici). Pe parcursul îmbătrânirii, descompunerii hidrolitice şi oxidative a hârtiei, se creează produşi de degradare incolori (glucoză, acid acetic, acid oxalic, acid citric, furfurol) şi coloraţi (carbohidraţi, răşini, fragmente de proteine, derivaţi de lignină38). Unii dintre aceştia sunt solubili în apă şi pot fi 37 Conform lui Wolbers, studiile au arătat că diametrul porilor într-un gel gellan variază în funcţie de concentraţia de calciu. Acest lucru poate afecta capacitatea de umectare a gelului şi, astfel, efectul de curăţare al acestuia. Wolbers 2017. p. 387. 38 Produsele colorate de degradare nu au fost încă identificate şi pot conţine molecule de furán, stílben şi chinone. Acestea includ molecule care sunt rezultatul reacţiei Maillard (constând din reacţia dintre glucidele reducătoare care provin din celuloză sau hemiceluloze şi aminoacizii din cleiul animal). Acestea sunt, de asemenea, responsabile pentru brunificarea amestecurilor de amidon-clei. Bánik 2011 p. 291. îndepărtaţi prin tratamente umede.39 Dizolvarea materialelor colorate are loc prin procese de difuzie, în trei etape: migrarea materialului colorat din interiorul fibrelor la suprafaţa acestora, migrarea de la suprafaţa fibrei la suprafaţa hârtiei, şi în cele din urmă, de la suprafaţa hârtiei în apa de spălare. Procesul este facilitat prin creşterea temperaturii (ceea ce reduce vâscozitatea apei şi accelerează mişcarea moleculelor), precum şi prin eliminarea materialelor reziduale de la suprafaţa hârtiei (menţinerea gradientului de concentraţie prin amestecarea sau schimbarea apei de spălare). Utilizând geluri, experienţa a arătat că timpul de tratament este de câteva ori mai lung decât cel al spălării prin imersie. Curăţirea poate fi accelerată oarecum prin schimbarea ocazională a stratului de gel40, dar creşterea temperaturii în acest caz poate fi aplicată limitat, deşi s-au făcut încercări în acest sens, mai ales în timpul tratamentelor enzimatice.41 Uscarea gelului (evaporarea apei/solventului) în timpul tratamentului poate fi prevenită prin acoperire. Curăţarea apoasă, îndepărtarea haloului de apă După primele încercări, experimentele au fost continuate cu geluri gellan şi agar, preparate cu apă de robinet, cu concentraţie de 3-4%, deoarece gelurile 2% au umectat prea repede şi prea puternic, provocând o deformare semnificativă a hârtiei. Am investigat efectul de curăţare a gelurilor gellan şi agar pe foi de cărţi din secolul XX, cu conţinut de lignină, încleiate cu clei, tipărite.42 * * Din gelurile 3% am turnat foi cu o grosime de 4 mm şi cu o suprafaţă mai mare decât dimensiunea hârtiilor care urmau a fi tratate. Gelurile au fost aşezate pe o suprafaţă de sticlă, apoi peste geluri am plasat foile de hârtie, care la rândul lor au fost acoperite cu o folie de polietilenă. Pentru referinţă, am înmuiat o foaie de carte în apă de robinet timp de 15 minute. Tratamentul a durat în total 90 de minute, după care foile de hârtie au fost îndepărtate şi examinate din punctul de vedere al gradului de curăţire, la geluri urmărindu-se modificarea culorii. Făcând o comparaţie între foile tratate cu gel şi hârtia control curăţată prin imersie în apă, am putut conclude, că foaia tratată cu gel agar s-a deschis mai puţin la culoare, decât foaia de referinţă; gradul de curăţire a foii tratate cu gel gellan a fost similară cu cea a foii tratate prin imersie în apă. Gelurile şi-au modificat culoarea, produşii de degradare distribuindu-se 39 Substanţele colorate insolubile în apă pot fi dezagregate chimic (albire) sau neutralizate (tratament alcalin), astfel pot fi îndepărtate parţial. Utilizarea gelurilor în albire nu a fost încă studiată, acesta poate fi obiectul unui studiu ulterior. 40 Murdăria poate fi îndepărtată din geluri prin înmuierea lor în apă, după care se extrage excesul de umiditate plasând gelul pe o hârtie absorbantă; după uscare foaia de gel se poate reutiliza. 41 Markevicius 2017. pp. 67-72. 42 Foile de hârtie utilizate pentru tratamentele prezentate în acest articol nu provin din obiecte de patrimoniu, ci din documente iară valoare istorică, deţinute de autori. 199
