Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 20. (Székelyudvarhely, 2020)
Focht Anna: Gorka Géza padlóváza restaurálása
Mixturi Componente Proporţii volumice 1 Apă Apă distilată-2 Apă alcoolizată Apă + etanol 96% 1:1 3 Apă amoniacală Apă + amoniac 25% 200 ml +10 picături 4 Apă alcoolizată şi amoniac Apă + etanol 96% + amoniac 25% 200 ml + 100 ml +10 picături 5 Apă alcoolizată şi C 2000 Apă + etanol 96% + C 2000 100 ml + 100 ml + 10 ml 6 Apă amoniacală şi C 2000 Apă + amoniac + C 2000 200 ml + 10 picături + 10 ml Tabel 1. Mixturile folosite pentru testele de curăţire pe lemn. Mixturi Componente Proporţii volumice 1 D DMF-2 D-X DMF + xilen 1:1 3 D-T DMF + toluen 1:1 4 D-A DMF + acetonă 1:1 5 D-ND DMF + diluant nitro 1:1 6 D-AE DMF + acetat de etil 1:1 Tabel 2. Mixturile folosite pentru testele de decapare a repictării. cu ulei Ballistol.19 După remontarea mecanismului i s-a găsit şi o cheie care să poată acţiona încuietoarea. Rezultatul restaurării De sub revopsirea îndepărtată în cursul restaurării au ieşit la iveală detalii pictate deosebite (foto 13-14). în câmpul central al uşii, pe un fond galben, este reprezentat în partea inferioară un potir de inspiraţie italienească, în acesta este pictat un fruct în formă de inimă şi un buchet bogat, alcătuit din trandafiri şi lalele roşii, galbene şi albastre. Fondul armăroaiei, butonii sertarelor şi profilaturile sunt colorate în roşu aprins şi roşu maroniu, iar rama uşii şi sertarele au un fond verzui. Semicoloanele şi profilul inferior sunt marmorate, iar profilul superior, bazele şi capitelurile pilaştrilor sunt colorate în benzi verzui, galben şi roşu. A devenit vizibil şi un detaliu important sub profilul superior: data de 1.7.8.2., iar în stânga şi în dreapta acesteia numele Christian Sturm, foarte probabil comanditarul şi proprietarul armăroaiei. Cu sprijinul comunităţii săseşti s-a aflat că familia Sturm a fost o familie înstărită şi respectată în sat. Christian Sturm era landler şi se presupune că s-a căsătorit în 1781, iar în următorul an ar fi dat comandă unui atelier de tâmplărie specializat pentru realizarea acestei piese. Analizând formele elementelor decorativ-picturale, posibil de influenţă germanică, se constată că armăroaia este aparte 19 Ulei fabricat din componente naturale; Ballistol. din acest punct de vedere, diferenţiindu-se cu uşurinţă de alte piese pictate în aceeaşi perioadă în Transilvania.20 Piesa prezentată nu a fost demontată din nişă din 1782, aproape 240 de ani, până în 2019 când a fost extrasă pentru a putea fi restaurată. Spre deosebire de alte piese de mobilier precum laviţele, paturile, mesele, cuierele care pot fi transportate cu uşurinţă într-o altă locuinţă, armăroaiele sunt nişte piese mai deosebite, a căror mutare din nişă este dificilă, motiv pentru care ele rămân în casele în care au fost aduse de primul proprietar. Bineînţeles că există cazuri rare când unele armăroaie au fost mutate. Armăroaia de tip baroc târziu, cu anumite amprente clasiciste, a făcut parte dintr-un interior de locuinţă a unei familii înstărite, iar după restaurarea casei, obiectul restaurat se va remonta în locul lui original. Mulţumiri Suntem recunoscători doamnelor Dana Văcariu şi Márta Guttmann, investigatori chimişti, precum şi doamnei dr. Livia Bucşa, investigator biolog, pentru sprijinul acordat în realizarea analizelor şi interpretarea rezultatelor. Mulţumim domnului doctor Ciprian Şofariu, medic primar radiologie şi imagistică medicală de la Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu pentru realizarea radiografiilor, muzeografei Simona Malearov pentru sprijinul acordat în cercetarea armăroaiei, precum şi doamnei dr. Petronella Kovács, expert restaurator lemn policrom şi redactor şef al revistei ISIS pentru contribuţia valoroasă la acest articol. Fotografiile din articol au fost realizate de Ecaterina Constantinescu (foto 1-2) şi Andrei Buda. BIBLIOGRAFIE CAPESIUS, R. (2015): Pictura de mobilier la saşii transilvăneni. Ed. Honterus, Sibiu. CENNIN1, C. (1977): Tratatul de pictură. Ed. Meridiane, Bucureşti. CS. SEBESTYÉN Károly (1930): Falitéka. (Armăroaia) In: Népünk és Nyelvünk. Második évfolyam. Kiadja A 20 Malearov - Ştefan 2012. pp. 32-39. 184
