Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 19. (Székelyudvarhely, 2019)
Pápay Kornélia: Beszámoló a műtárgyak esztétikai szempontból zavaró szőrmehiányainak pótlására tett kísérlet tapasztalatairól
cular (foto 2). Căptuşeala pantofului este o piele moale, albă. Talpa puternic bombată în toate direcţiile este confecţionată dintr-o piele groasă, maronie, căreia i s-a conferit o suprafaţă scămoşată/texturată. Datele şi descrierea pantofului roz Pantoful feminin cu formă simetrică, vârf ascuţit, toc înalt, este învelit în exterior cu o ţesătură de mătase roz cu model ţesut (foto 3).4 Marginea superioară a fost tivită cu o panglică de culoare natúr. Limba semicirculară şi îndoită în spate a fost croită separat şi cusută de partea superioară a căputei. Fixarea pe picior a pantofului se realiza cu două barete croite împreună cu părţile laterale. Baretele au forme asimetrice, găurile de pe latura exterioară sugerează că pantoful se încheia probabil cu nasturi. Spre deosebire de pantoful albastru tocul şi partea superioară au fost învelite cu aceeaşi stofa (foto 4). Partea de căpătâi/căputa, zona gleznei/carâmbul şi învelitoarea tocului, toate au fost bogat brodate cu fire metalice. Broderiile în relief, realizate cu fire metalice, reprezintă motive florale. Conform fişei descriptive a obiectului, pantoful a fost brodat cu ’’fire de argint”. Firele metalice au o culoare uniformă de gri închis. Căptuşeala este dintr-o piele moale de culoare albă. Talpa puternic bombată în toate direcţiile este confecţionată dintr-o piele groasă, maronie, căreia i s-a conferit o suprafaţă scămoşată/texturată. Investigaţii chimice Identificarea materialelor a fost necesară pentru că acestea determină materialele şi metodele folosite la curăţiri şi la consolidarea obiectelor. Investigaţiile au contribuit la evaluarea stării lor de conservare, la identificarea factorilor de degradare şi au relevat şi informaţii importante privind tehnicile de confecţionare. Investigarea fibrelor textile s-a realizat la microscop cu polarizare pe probe prelevate din zonele deteriorate. Pe baza caracteristicilor morfologice s-a putut constata că stofele învelitoare ale pantofilor, precum şi toate elementele decorative sunt din mătase. Firele folosite la cusături sunt din in. Analiza firelor metalice s-a realizat prin metode microchimice. Probele curăţite cu soluţie de Argentol5 au fost picurate cu soluţie 1:1 de apă şi acid azotic, apoi cu soluţie de 10% de NaCl. La toate probele formarea unui precipitat alb a confirmat prezenţa argintului. în cazul pantofului albastru întrebarea era dacă broderia de la vârful pantofului, descrisă ca fiind cu fire de aur, are sau 4 Locul păstrării: Secţia de textile şi vestimentaţie. Nr. inventar: 18.147.ab. Data şi locul provenienţei: începutul secolului al XVIII-lea, Austria. Lungimea: 24,5 cm, lăţimea: 7 cm, înălţimea 14,5 cm. A fost dăruit Colecţiei de Antichităţi a Muzeului Naţional al Ungariei de către Károly Komiss în 1839. 5 Prepararea soluţiei: 10 g tiocarbamidă şi 30 g acid tartric dizolvate în 50 ml apă distilată, apoi completăm volumul soluţiei cu apă distilată până la 100 ml. nu conţinut de aur. Dar în cazul aliajelor şi al straturilor învelitoare, identificarea prin metodele microchimice este imposibilă sau foarte dificilă. La aceste probe s-au realizat investigaţii prin metoda fluorescenţei de raze X, cu un dispozitiv mobil (hXRF)6 precum şi prin metoda microscopiei electronice de baleiaj cuplată cu spectroscopie de raze X prin dispersie de energie (SEM-EDS).7 Pe baza acestor analize s-a constatat că firul este un argint cu un grad de puritate foarte ridicat, însă nu s-au putut dovedi urme de aurire. Investigaţia pieilor s-a realizat la stereomicroscop. Pe baza structurii reticulare pielea de căptuşeală a pantofului albastru s-a dovedit a fi de capră, iar în cazul celui roz structura reticulară avea caracteristicile pielii de oaie. Culoarea albă presupunea o tăbăcire cu alaun, care a fost determinată cu testul de alizarină.8 în cazul pieilor de talpă, din cauza texturii superficiale obţinute prin scămoşare, nu a fost posibilă investigarea structurii reticulare, dar în ambele cazuri este foarte probabil că s-a folosit piele de vită. La acestea am presupus că au fost tăbăcite vegetal, ceea ce s-a confirmat cu testul de săruri feroase.9 La pantoful roz stofa de învelire a fost fixată de pielea de căptuşeală prin lipire pe toată suprafaţa. Adezivul îmbătrânit a devenit rigid, fragilizat şi a cauzat în mai multe locuri deteriorări ale mătăsii. La confecţionarea pantofilor s-a folosit de obicei pap de faină10 11 şi clei, sau amestecul acestora. Astfel, am efectuat teste pentru identificarea amidonului şi a proteinelor." Analizele au dovedit doar prezenţa amidonului. Tehnica de confecţionare La confecţionarea pantofilor s-a realizat mai întâi desenul tiparului pe materialele de bază, apoi broderia decorativă. Ambele perechi au fost bogat decorate cu fire metalice. La broderiile în relief cu fire metalice12 au folosit o bază de hârtie. Suprafeţele dintre motivele plastice au fost umplute cu aşa-numitele fire frízé.13 Firele metalice au fost fixate pe stofa de bază conform desenelor, cu aţă de coase-6 Investigaţiile au fost efectuate de către Viktória Mozgai (Academia Maghiară de Ştiinţe, CSFK - Grupul de Cercetare în Arheometrie a Institutului de Geologie şi Geochimie). 7 Investigaţia a fost efectuată alături de angajaţii Departamentului de Fizică a Corpurilor Solide din cadrul Universităţii din Debrecen: Laura Juhász student PhD, Dr. Szilvia Gyöngyösi cercetător, Dr. Lajos Daróczi conf. universitar, Dr. Péter Barkóczy director ştiinţific (FUX Zrt.) 8 Peste probă s-a picurat mai întâi soluţie IM de hidroxid de amoniu, apoi o soluţie de 0,1% de sulfonat de alizarină, iar după câteva minute am picurat o soluţie IM de acid acetic. Colorarea în roşu a fibrelor indică prezenţa aluminiului. 9 Proba a fost umectată cu apă distilată, apoi s-a picurat soluţie 1% de clorură ferică (III). Colorarea în negru a fibrelor indică prezenţa taninurilor vegetale. 10 Adeziv preparat din amidon de castană, grâu sau cartofi. 11 Pentru a identifica prezenţa amidonului s-a folosit soluţie de iodură şi iodură de potasiu, iar pentru cea a proteinelor, testul de ninhidrină. 12 Lamelă de argint înfăşurată strâns în jurul unui miez de mătase. 13 Lamelă de argint înfăşurată uşor în jurul unui miez tors dintr-un fir de mătase mai gros şi unul mai subţire. 149
