Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 19. (Székelyudvarhely, 2019)
Pápay Kornélia: Beszámoló a műtárgyak esztétikai szempontból zavaró szőrmehiányainak pótlására tett kísérlet tapasztalatairól
Dare de seamă despre experimentul încercării completării lipsurilor de blană a unor obiecte de artă, deranjante din punct de vedere estetic Kornélia Pápay Introducere încercarea de a căuta posibilităţile de completare a lipsurilor de blană deranjante din punct de vedere estetic, ce urmează a fi prezentată, a fost iniţiată - în perioada studiilor autoarei' - de problemele ivite în legătură cu restaurarea1 2 unui obiect de artă din piele păroasă, ajunsă la atelierul de restaurare piele într-o stare de distrugere avansată. Cojocul, primit ca şi problemă practică, ce a parcurs o cale plină de peripeţii, a parvenit din materialul unei colecţii particulare din Ungaria de Sud-Vest. în planul de restaurare accentul a căzut înainte de toate pe conservare, însă mai târziu, după completările ce urmăreau întărirea statică şi restabilirea croielii, au apărut în vizor şi posibilităţile completării blănurilor ce influenţau în mare măsură aspectul obiectului. în practica de restaurare, urmărind principiul minimei intervenţii, sunt discutabile din punct de vedere etic acele soluţii care se bazează doar pe aspecte estetice. Totodată, în anumite cazuri, restaurarea îşi propune să contribuie la redarea interpretabilităţii obiectului, iar în acest sens aspectului îi revine un rol important. Antecedente Parcurgând rapoarte despre restaurări mai vechi am constatat că numărul prezentărilor referitoare la completarea pieilor păroase este neglijabil. Publicaţiile din ţară, în care blănurile sunt menţionate3, cel mai des tratează posibilităţile curăţirii, dezinfectării şi conservării, şi prea puţine exemple întâlnim în ele pentru soluţii de completare. în baza datelor găsite completările pe zonele cu lipsă au fost fixate prin lipire ori coasere, şi la completare cea mai tipică procedură a fost folosirea firelor de păr provenite de la rasa originală a animalului a cărui blană a constituit obiectul în cauză. însă procurarea unor tipuri de blană este 1 Universitatea Maghiară de Arte Plastice, Specializarea de restaurare arte aplicate, Specializare restaurator textile-piele, anul IV. 2 Restaurarea unui cojoc secuiesc din Bucovina, Şef temă: Márta Kissné Bendefy. Studenţii participanţi: Hajnalka Nagy, Emese Nausch, Kornélia Pápay, Andrea Perger, Bianka Serfőző. 3 De ex.: Torma 1975. pp. 199-214., Torma 1988. pp. 119-124., Szabolcs 1980. pp. 83-96., Horváth 1978. pp. 75-99. dificilă nu numai în zilele noastre, ci era - conform descrierilor-şi în anii 1970-80. Punctul de pornire pentru experiment a fost tehnica prezentată într-un raport4 din străinătate. în lucrarea Rebeccăi Simmerour - pe parcursul restaurării unei mănuşi făcute de indienii din America de Nord - completarea a constat din lână şi peri originali căzuţi din obiect, introduşi într-o textilă neţesută (poliester) cu ac de lucrat pâslă, pe care apoi a fixat-o pe obiect prin lipire, cu fier de călcat. Experiment privind producerea unei materii prime potrivite pentru completarea părului La proiectarea completării s-a formulat necesitatea satisfacerii posibile a următoarelor condiţii: Criterii etice • Completarea să fie o intervenţie minimală. • Să nu fie distructivă pentru obiectul de artă. • Să fie reversibilă. • Să se poată deosebi de materialul originar. Criterii estetice • Să se integreze în aspectul obiectului (lungimea, ondularea, fineţea, culoarea, luminozitatea, starea părului). • Să slujească interpretabilitatea obiectului. Criterii de tehnica realizării • Să se producă fără efecte termice. • Să se realizeze folosindu-se materii prime naturale. • Materia primă să se poată procura (la preţuri rezonabile). • Să corespundă şi din punctul de vedere al protecţiei animalelor. 4 A atras atenţia asupra sursei: Katalin Perger, angajată la Muzeul de Etnografie: http://blog.nmai.si.edu/main/2012/04/conservation-challenge-faux-fur.html. 193
