Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 17. (Székelyudvarhely, 2017)
Domokos Levente - László Károly: A berethalmi evangélikus templom sekrestyéjében álló kandalló restaurálása
Povestea modernă a unui potir din perioada avară Tóth Eszter Introducere Artefactele metalice descoperite în săpături arheologice, ajungând în muzeu, trec printr-o serie de intervenţii de restaurare cu mai mult sau mai puţin timp după descoperire, decopertare. în caz ideal, în decursul acestui procedeu, deci înainte ca artefactul să ajungă în depozit sau în expoziţie, acesta este supus unor analize de material necesare, fie vorba doar de un simplu test microchimic, sau de o analiză instrumentală mai costisitoare. Studiul prezent,1 pe lângă descrierea procesului de restaurare a unui tip de obiect foarte rar, doreşte să atragă atenţia asupra faptului că situaţiile, cazurile ideale sunt rare. Acest fapt poate să aibă multiple cauze, începând cu problemele de finanţare des întâlnite, până la probleme neaşteptate determinate de factori externi, care pot duce la modificarea protocolului de restaurare. Condiţiile descoperirii Povestea din era modernă a potirului începuse în toamna anului 2014, când acesta fusese descoperit în cadrul unor lucrări de cercetare, decopertare, legate de construcţia unui drum din hotarul localităţii Jászfényszaru.2 în timpul săpăturilor, s-a dezvelit o porţiune dintr-o necropolă3 din perioada avară mijlocie-târzie, în care 1 Autoarea doreşte să-i mulţumească pe această cale lui Cserepkei Csilla (artist restaurator metal-orfevrărie), căreia îi aparţine prima restaurare a potirului, Várfalvi Andrea (artist restaurator textile, Muzeul Naţional Maghiar - Centrul Naţional de Restaurare şi de Formare a Restauratorilor), Szatmáriné Bakonyi Eszter (artist restaurator metal-orfevrărie, MNM-CNRFR), Páhi Attila (artist restaurator metal-orfevrărie), Lencz Balázs (artist restaurator metal-orfevrărie, MNM - Departamentul de Conservare şi Restaurare) pentru ajutorul acordat de-a lungul restaurării. Datorând recunoştinţă faţă de toţi cei implicaţi de la MNM - Departamentul de Arheologie pentru susţinerea acordată, remarcându-i pe Schilling László (istoric-muzeolog) şi Bicskei József (gestionar depozit şi fotograf de muzeu), cât şi pe Markaly Zsuzsanna (artist restaurator metal-orfevrărie, Centrul Naţional de Administrare şi Protecţie a Patrimoniului Forster Gyula) pentru susţinerea profesională acordată. 2 Institutul responsabil pentru exploatarea sitului a fost Centrul Naţional de Protecţie a Patrimoniului Cultural al Muzeului Naţional Maghiar, săpăturile fiind coordonate de Nagy Nándor Norbert. Data cercetărilor: 22 august - 10 noiembrie 2014. Localitatea Jászfényszaru, judeţul Jász- Nagykun-Szolnok, este situată la 56 km Sud de Szolnok. 3 Nu a fost singura perioadă tangibilă prezentă pe terenul cercetat (gropi funerare sarmate), dar fără îndoială, cele mai multe apariţii provin din perioada avară. defuncţii au fost îngropaţi conform ritului funerar „cu schelet”, fiind aşezaţi pe spate, în poziţie întinsă. Dintre morminte, aproape toate au fost - încă din timpul perioadei avare - răscolite/profanate, astfel şi mormântul4 cu potir, dar acesta a rămas intact5 de la talia decedatului în jos. Acesta a fost de fapt norocul obiectului în discuţie, ce fusese aşezat lângă partea exterioară a labei piciorului drept al bărbatului avar. Chiar şi în lipsa unor tulburări exterioare, potirul a fost găsit desfăcut în trei bucăţi. Partea de talpă şedea pe lateralul cupei, iar piciorul puţin mai departe de acestea, în poziţie verticală (foto 1). Conform falerelor din acelaşi mormânt (foto 2), implicit şi potirul se poate data din perioada avară mijlocie (mijlocul sec. 7 - începutul sec. 86 7 8). Descriere tipologică Potirul cu corp semisferic reprezintă un tip de obiect foarte rar şi caracteristic în mod specific Bazinului Carpatic. La est de acesta, deci de-a lungul căii de sosire a grupului etnic avar în Bazinul Carpatic, acest tip de obiect nu este deloc prezent (figura Is). Printre piesele analoage, găsim unele realizate din bronz, argint cât şi din aur; perechea de potire din aur fac parte din tezaurul de la Sânnicolau Mare. Potirul din Jászfényszaru este compus din cele trei elemente de bază specifice tipului, şi anume: cupa semisferică, realizată prin tragere şi batere la formă dintr-o singură tablă, piciorul rulat din tablă şi talpa uşor convexă (foto 3). Iniţial cele trei părţi au fost îmbinate prin lipire. La punerea în mormânt, cupa fusese deteriorată - aparent intenţionat - cu o unealtă ascuţită, posibil cu un cuţit (foto 4). 4 Jászfényszaru - Csépe-lapos II. mormântul 63. 5 După raportul ştiinţific întocmit de Nagy Nándor Norbert. 6 După Vida 2003. p. 306. 7 Despre semnificaţia istorico-culturală a obiectului vezi Schilling László: Avar kori kehely Jászfényszaru határából. (Potir din perioada avară din hotarul localităţii Jászfényszaru) In: Hadak Útján XXV. A Népvándorláskor Fiatal Kutatóinak XXV. Összejövetelének konferenciakötete. / Volum de conferinţă (în pregătire). 8 După imaginea 22/C Garam 2002. p. 97. 165
