Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 17. (Székelyudvarhely, 2017)
Domokos Levente - László Károly: A berethalmi evangélikus templom sekrestyéjében álló kandalló restaurálása
medievale şi renascentiste susţin şi ele ipoteza, conform căreia foiţele de aur au fost confecţionate din monede de aur sau din aur bătut. în cartea sa II Libro dell’ Arte, Cennino Cennini relatează despre realizarea foiţei de aur din ducatul veneţian. Refolosirea monedelor de aur aflate în circulaţie, cu acest scop, nu poate fi exclusă începând din antichitatea târzie până inclusiv în era bizantină (de la sfârşitul secolului al IlI-lea până în secolul al IX-lea).12 Sticle decorate cu diferite învelituri metalice; tehnicile de execuţie din surse timpurii Despre menţiuni istorice ale tehnicii de aurire cu mercur Metodele auririi cu mercur sunt cunoscute şi aplicate de mai bine de două mii de ani. Exemplele cele mai timpurii, cunoscute în prezent, ale utilizării metodei de aurire cu mercur se regăsesc pe obiecte din China, datând din secolul 1. î. H. şi la piese europene de secol II; tehnica argintării cu mercur ne este cunoscută din arta chinezească de secol I, precum şi din cea europeană de secol VIII.13 Punctele 10, 11 şi 12 din Hermeneia (Erminie)'4: „ Cum se face poliment roşu: ia bolos cel bun, care nu este prea roşu, ci are prin el vine albe, şi aşa îl încearcă: de sunt vinele moi şi nu sunt ca pietrele sau ca lutul, este bun, altfel este rău. 1. Şi pune din el 18 dramuri; şi ocru galben de Constantinopol 2 dramuri; şi 1/2 dram Lampezit, adică plumb roşu (miniu) şi 1/2 dram lumânare de seu. Şi arde şi un sfert de hârtie şi o pune înlăuntru, şi argint viu / mercur 1/2 dram. ”'5 Pisează-le şi freacă bine cu albuş de ou. 2. „Pune tot din bolosul cel zis înainte, şi ocru, amândouă întocmai deopotrivă; şi pisează-le bine şi pune şi prea puţinei săpun moale, de asemenea şi albuş de ou. ” 3. „Ia 8 dramuri de bolos de Armenia /Kilermeni, argint viu / mercur 1 dram, lumânare de seu 1, miniu de plumb 1 dram, chinovar 1 dram, fiere de bou 1 dram, ocru galben de Constantinopol 5 dramuri şi puţinei albuş de ou; pisează-le bine şi, încercându-le, aureşte! Iar în ce chip să topeşti argintul viu / mercurul, ascultă: pune câte puţinei în palmă şi cu scuipat Jarămă-l bine cu degetul de la mâna cealaltă şi se desface. Apoi dă-i cu poliment subţire, unde voieşti s-o aureşti, 12 Neri-Verită 2013. p. 4597. 13 http://www.philamuseum.org/booklets/7_42_77_l .html (09. 02. 2014.). 14 Cartea de pictură a lui Dionysisus din Fuma, călugăr grec de pe Muntele Athos (1670-1744) este accesibil în ediţii de limba franceză şi limba greacă. Didron 1945, https://archive.org/details/GuideDeLiconographe, Papadopoulos-Karemeos, 1909. https://archive.org/details/hermeneiateszogrOOdion. (La traducerea fragmentelor citate din Erminia lui Dionisie din Fuma, am folosit ediţia în limba română: Dionisie din Fuma: Erminia picturii bizantine, Red: Marinela Bojin, Editura Sofia, Bucureşti, 2000.- n. trad.). 15 Hebing 1985. pp. 45-46. (Traducere în limba română după Dionisie din Fuma: Erminia picturii bizantine, Red: Marinela Bojin, Editura Sofia, Bucureşti, 2000. p. 33.-n. trad.). de două sau de trei ori (dar să nu dai fiind neuscată darea (dinainte), apoi toarnă rachiu. Şi uscându-se bine, aşaz-o cu faţă în sus înaintea ta. Şi luând foiţa de aur pune-o pe unde ai dat cu poliment, împingând cu osul pe fiecare foiţă de la margine, pentru ca să se lipească, şi să nu o mute vântul sau rachiul. Toarnă rachiu de la o margine, cu un ibricel peste toată icoană, şi ridicând-o puţin de câte o parte, potriveşte-o ca să se adape bine toată; dar în grabă să o adapi ca nu cumva să se înmoaie ipsosul. Apoi, ridicând icoana, şi peticind micile defecte, las-o să se usuce şi scliviseşte-o ”.16 Pliniu cel Bătrân relatează în secolul I17 despre o tehnică specială de aurire cu foiţă pe suprafaţa metalelor, pe parcursul căreia se utilizează mercur cu rol de adeziv, în literatura de specialitate modernă, această tehnică este cunoscută sub denumirea de aurire cu mercur la rece18, contrar cu aurirea prin amalgamare. Metoda din urmă constă în amestecarea pulberii sau sfarâmăturii de aur cu mercurul lichid (amalgam), apoi după aplicarea acestui amestec pe suprafaţa metalului, acesta este încălzit la o temperatură foarte ridicată, de aproximativ 400°C, la care mercurul se evaporă. O altă tehnică tradiţională / istorică de aurire este aşa numita „aurire cu pulbere de aur”.19 Această metodă este mai puţin costisitoare şi mai uşor de executată decât aurirea cu foiţă. Pentru a realiza o astfel de învelire, a fost nevoie de foiţe de aur deteriorate, sau de materie primă pisată sub formă de pulbere fină. Pulberea a fost amestecată cu un liant organic şi apoi aplicată pe suprafaţă prin pensulare. Prin încălzire, liantul a fost îndepărtat de pe suprafaţă. Metoda a putut fi utilizată pe orice tip de suport. Un bun exemplu pentru ilustrarea acestei tehnici este o sticlă emailată şi aurită de secol XII din Iran. Cu ajutorul metodelor de analiză instrumentală se pot dezvălui noi detalii privind suprafeţele acoperite de foiţe metalice (XRF, XRD, RBS20). Caracteristicile tesereior medievale cu foiţe metalice din Székesfehérvár Perioada de execuţie presupusă a mozaicurilor murale ale bazilicii regale din Székesfehérvár este anterioară tuturor picturilor murale autohtone, cunoscute în prezent. Fragmentele de dimensiuni mici, respectiv cuburile de mozaic 16 http://www.zetna.org/zek/folyoiratok/63/korhecz.html (09. 02. 2014.) (Traducere în limba română după Dionisie din Fuma: Erminia picturii bizantine, Red: Marinela Bojin, Editura Sofia, Bucureşti, 2000. p. 35.n. trad.). 17 Encyclopaedia. 18 Engleză: cold mercury gilding. 19 Engleză: powder gilding. Se cunoaşte şi sub denumirea de aur de scoică. 20 Darque-Ceretti et al 2011. pp. 540-559. Putem obţine informaţii despre distribuţia elementelor în profunzime, despre grosimea foiţei de aur, analizând obiectul la o adâncime de câţiva microni. Metoda RBS (Rutherford Backscattering (retroîmprăştiere) Spectrometry) permite o rezoluţie de profunzime, fără prelevare de probe. 141
