Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 17. (Székelyudvarhely, 2017)

Domokos Levente - László Károly: A berethalmi evangélikus templom sekrestyéjében álló kandalló restaurálása

utilizând silicagel. Odată cu încălzirea vremii, s-a constat apariţia mucegaiului pe suprafaţa textilelor/"

Analize micologice

La câteva luni după descoperire, departamentul nostru a fost solicitat în legătură cu salvarea vestigiilor textile. Datorită infecţiei de fungi, am insistat pentru determinarea calitativă şi cantitativă a microorganismelor, înainte de transportul vestigiilor în atelier. în probele recoltate din aerul depozitului s-a identificat Acremonium sp., precum şi Penicillium sp. iar în cele recoltate de pe suprafaţa obiectelor: Acremonium sp., Alternaria sp., Penicillium sp. şi Trichoderma sp. (tabel 2).81 Toţi aceşti agenţi pot avea un efect patogen asupra organismului uman şi pot cauza biodegradarea textilelor. înainte de transportul vestigiilor în atelierul de restaurare textile, am efectuat şi în acest spaţiu analiza micologică a aerului.80 81 82

Tratamentul vestigiilor în Centrul Naţional de Restaurare şi Formare a Restauratorilor din cadrul Muzeului Naţional Maghiar (MNM-ORRK)

A fost important să creăm un mediu în care fungii nu sunt capabili să se dezvolte, să se înmulţească; în acest scop, în urma consultării unui specialist în micologie, în atelierul de restaurare textile am menţinut valorile de temperatură şi UR, în permanenţă, sub 20°C, respectiv 40%. Acest mediu nu favorizează dezvoltarea fungilor. întrucât în atelier nu există un sistem central de climatizare, pentru asigurarea valorilor menţionate am introdus două instalaţii mobile. Am aşezat textilele pe o plasă sintetică fixată pe şasiu, sub un cort de folie, în care - la sfatul micologului Dr. Judit Zala - am introdus / am evaporat un produs pe bază de mirodenii şi plante medicinale,83 cu efect antimicrobian; produsul a fost evaporat şi în mediul ambiental al cortului (foto 26). Rezultatele măsurătorilor frecvente efectuate pe probele recoltate din aer şi de pe suprafaţa vestigiilor, precum şi experimentele întreprinse paralel cu acestea, au confirmat scăderea numărului de colonii sub efectul uleiurilor volatile.84

Curăţire. Depozitarea vestigiilor conservate.

Curăţirea resturilor de port s-a realizat în funcţie de starea de conservare a anumitor piese şi de tipul de impurităţi: prin curăţire uscată cu pensulă şi micro-aspirator, respectiv prin înmuierea depunerilor prin aburire, încreţirile / sifonările veşmintelor au fost netezite pe parcursul curăţirii. în urma conservării, starea textilelor s-a stabilizat, şi a scăzut în măsură semnificativă riscul degradării biologice ulterioare. Fragmentele de port au ajuns în

80 Desfacerea a fost efectuată de Mária Újvári şi Emil Ráduly. Despre aceasta, precum şi despre importanţa muzeologică a descoperirii criptelor, vezi Ráduly - Újvári 2011.

81 Analizele au fost efectuate de angajaţii Centrului Naţional de Epidemiologie.

82 Transportul a fost efectuat cu camionul climatizat al firmei Muzeum Complex SRL, specializat pe transportul obiectelor de artă.

83 Picături EKOmix, producător: EKO-Pharma SRL.

84 Zala 2010. E. Nagy - Várfalvi 2011. p. 82.

depozitul climatizat de textile al Muzeului Naţional Maghiar, ambalate în hârtie neacidă (foto 27).'

O piesă remarcabilă a portului (foto 28), o pelerină (guler), a fost restaurată de Katalin E. Nagy şi Andrea Várfalvi,86 fiind ulterior expusă în Sala de Capitul a bisericii şi mănăstirii. în vitrina de sticlă cu schelet metalic, umiditatea relativă constantă este asigurată cu silicagel,87 iar pentru protecţia contra luminii, vitrina este acoperită cu un material textil, care poate fi glisat pentru vizualizarea obiectului în cazul în care sunt vizitatori (foto 29).

Osuarul din biserica benedictină

Pe parcursul lucrărilor, în nava bisericii a fost descoperit şi un al spaţiu, considerat ca fiind un mormânt de criptă, dar care, ulterior, s-a dovedit a fi un osuar (foto 30). La cererea Muzeului din Sopron, la săpăturile de salvare au participat şi angajaţii ORRK, în urma cărora a ieşit la iveală un material antropologic bogat şi numeroase vestigii textile, aparţinând de 50 de schelete.88

Datorită termenelor de finalizare a lucrărilor de construcţie nu s-a putut amâna deschiderea criptei. în momentul sosirii noastre, cavoul a fost deja deschis spre spaţiul navei, astfel nu a mai fost posibilă recoltarea probelor din aerul criptei, pentru determinarea microorganismelor. Evacuarea osuarului plin de pământ, moloz şi resturi umane îngrămădite, s-a realizat treptat prin îndepărtarea stratigrafică a materialelor suprapuse (foto 31-32). Majoritatea depunerilor de pe suprafaţa pieselor găsite, le-am îndepărtat cu pensula în timpul descoperirii; resturile textile şi de piele provenind din porturi, le-am aşezat pe plăci Nikecell (polistirol), respectiv pe plase sintetice fixate pe şasiu, şi le-am acoperit cu folie; rozariile şi medalioanele metalice le-am pus în cutii de plastic. Toate vestigiile au fost transportate în imobilul numit Casa Generalului, aflat în custodia muzeului, în încăperea goală de la nivelul superior al clădirii. La noua locaţie, dar nu în sala desemnată pentru păstrarea obiectelor, ci pe coridor, s-a realizat şi desfacerea parţială a unor textile (foto 33—34).

Datorită faptului că s-a descoperit o cantitate mare de vestigii, pentru măsurarea gradului de contaminare, s-au recoltat probe la întâmplare de pe câte un tip de material, prin metodele cu tampon de vată şi cu benzi adezive, în urma analizelor microbiologice efectuate, la majoritatea probelor recoltate de pe suprafeţe nu s-au cultivat mucegaiuri; la analiza microscopică a probelor recoltate

85 Despre curăţirea şi conservarea anumitor piese de port, vezi pe larg: E. Nagy-Várfalvi 2011. pp. 83-85.

86 E. Nagy - Várfalvi 2012-2013.

87 în momentul întocmirii studiului de faţă, temperatura din încăpere a fost de 24°C, iar umiditatea relativă de 56,5%. Higrometrul din vitrină arăta UR 55%. Comunicare verbală din partea lui Veronika Harasztovics, restaurator (Muzeul din Sopron).

88 La dezvelire au participat: Gabriella Gabrieli, András Nemes, Krisztina Balassa, Veronika Harasztovics, Rezső Oláh (din Muzeul din Sopron), Melinda Kovács (Győr), dr. Erika Molnár, dr. György Pálfi (Universitatea de Ştiinţe din Szeged, Facultatea de Antropologie), Andrea Várfalvi, László Cziffák şi autoarea (MNM-ORRK). Gabrieli 2011. p. 32.

132