Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 17. (Székelyudvarhely, 2017)
Domokos Levente - László Károly: A berethalmi evangélikus templom sekrestyéjében álló kandalló restaurálása
precum şi — într-un caz - de stratul de coroziune, observat pe întreaga suprafaţă / în masa fragmentului textil. 3.6. Analiza compoziţiei chimice elementale a probelor arheologice La fragmentele textile din Sopron au putut fi identificate numeroase elemente prin analizele EDX (tabel 7) Dintre metale (săruri metalice) cuprul şi aluminiul au fost identificaţi la cele mai multe probe, însă acestea pot avea şi provenienţe diferite decât cea din procesul de colorare. Portul descoperit în biserica din Sopron a fost bogat decorat cu fire metalice (panglici de argint şi argint aurit), apariţia frecventă a cupmlui (ca şi metal de aliaj) poate fi argumentată parţial şi prin acest fapt. Panglici aurii sau argintii pe bază de cupru nu au fost găsite pe parcursul analizelor firelor metalice.Argintul (din decoraţia cu fire metalice) a fost identificat la mai multe fragmente la care am observat şi prezenţa cuprului; însă elementul din urmă a fost prezent pe anumite piese şi în lipsa argintului, fapt care ne sugerează utilizarea lui ca şi mordant la vopsirea textilelor. La fiecare probă analizată am identificat aluminiu, siliciu şi calciu. întrucât mormântul a fost săpat în moloz," iar sicriul de lemn a fost într-un stadiu avansat de descompunere, proba putea fi contaminată de pământul din jur, de moloz de cărămidă şi piatră şi de praf. Acelaşi argument poate sta şi la baza prezenţei fosforului şi a potasiului (din pământ/sol). Dintre sărurile metalice folosite ca agenţi de mordansare am identificat aluminiu, cupru şi fier; prezenţa staniului şi a cromului nu a putut fi depistată la nici una dintre probe. în două cazuri (B7, B11) cantitatea de cupru a fost foarte redusă, la una dintre probe (B10) nu a fost depistat deloc. La celelalte probe, în general, cantitatea de cupru corespunde sau este mai mare decât cea măsurată la probele standard, mordansate cu sulfat de cupru. Putem presupune că a fost folosit ca mordant la vopsirea anumitor părţi ale veşmântului. Aluminiul (şi siliciul) a fost depistat la fiecare probă; în comparaţie cu rezultatele analizelor efectuate pe probele standard, valorile observate aici sunt apropiate (un pic mai ridicate). Acest fapt nu indică neapărat utilizarea alaunului ca şi mordant; el poate proveni din mediul ambiental al textilelor. în două cazuri (B9, Bl3) am identificat fier, în cantităţi mai mici decât la probele standard, astfel provenienţa lui este încă incertă. Calciul, fosforul şi potasiul detectat pe fragmentele textile din Tarpa, se pot datora impurităţilor de pământ, precum şi siliciul şi aluminiul (silicaţi de aluminiu) (tabel 8). La fiecare probă am găsit cupru - dar s-a observat concomitent şi cu ochiul liber, un strat de coroziune de culoare verde. Dintre metalele folosite ca mordant s-au identificat cupru, fier şi aluminiu, care pot fi elemente din produşii de coroziune a accesoriilor, pieselor metalice (argint, argint aurit, alamă, fier), precum şi impurităţi 10 Járó-Tóth 2011. 11 Gabrieli 2011. provenind din sol; cantitatea determinată la vestigii este mult mai ridicată decât în cazul probelor standard. Nu putem exclude nici varianta ca metalele să fi fost utilizate ca mordanţi la vopsirea pieselor. 4. Rezumat şi concluzii Am efectuat identificări de fibre textile prin microscopie electronică de baleiaj la 30 de probe standard şi 21 de probe provenind din vestigii arheologice. Eficacitatea acestei metode este bună în ceea ce priveşte identificarea fibrelor textile friabile, descompuse, extrem de poluate, a căror determinare este dificilă prin microscop stereobinocular şi / ori în lumină polarizată. Avantajul procedeului este cuplarea microscopului electronic cu analizatorul EDX, care oferă informaţii despre compoziţia chimică elemental a probei (am măsurat astfel 30 de probe standard şi 11 probe arheologice). Evaluarea rezultatelor trebuie efectuată într-un context mai amplu, pentru a interpreta corect măsurătorile. De exemplu, prezenţa cuprului la vestigiile din Sopron poate sugera folosirea sulfatului de cupru la vopsirea ţesăturilor; dar prezenţa bogată a firelor metalice decorative la piesele din ansamblu, precum şi faptul că cuprul se găseşte în aliaj cu argintul, evocă nesiguranţa interpretării datelor. Ne-am concentrat la determinarea componentelor anorganice, şi am luat în considerare şi rezultatele analizelor anterioare. Pe baza experienţelor noastre credem că sunt necesare şi alte măsurători. Pentru a forma o imagine cât mai complexă şi exactă despre materialele anorganice originale ale vestigiilor arheologice, este necesară corelarea rezultatelor cu analize de sol. Precizia măsurătorilor este influenţată şi de prelevarea probelor, atât la probele de referinţă cât şi la obiectele de artă. Procesul de identificare a unui colorant textil parcurge mai multe etape, pe parcursul cărora este inevitabilă colaborarea dintre specialistul în domeniul ştiinţelor naturii, el fiind cel care execută analizele, restaurator şi arheolog, începând de la observarea obiectului cu ochiul liber, prin prelevarea de probe, pe parcursul examinării microscopice, precum şi la evaluarea rezultatelor oferite de analizele instrumentale. Tema articolului constituie subiectul unei teze de doctorat aflată în curs de dezbatere,1" în cadrul căreia tratăm metodele de analiză a coloranţilor de pe textile muzeale. în vederea determinării componentelor anorganice ale textilelor arheologice vom efectua în cele ce urmează analize de sol şi îmbătrâniri artificiale pe probe de referinţă, cu scopul de a obţine o imagine mai complexă privind posibilităţile de identificare a agenţilor de mordansare la textilele istorice. Pentru identificarea coloranţilor folosim metoda cromatografiei în strat subţire (TLC), precum şi spectroscopie de masă cuplată cu cromatografie lichidă la înaltă performanţă (HPLC-MS). 12 Universitatea din Sopron, Şcoala de Doctorat Ştiinţa şi Tehnologii ale Lemnului József Cziráki. 118
