Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 14. (Székelyudvarhely, 2014)
Mester Éva: Nagyméretű üvegfestmények "in situ" vagy műtermi restaurálása
Din motive de protecţia muncii, conservarea textilelor arheologice se efectuează cu mască şi mănuşi de protecţie, într-un spaţiu cu aer condiţionat sau sub cort din folie de polietilenă. Dacă în timpul curăţării se îndepărtează rămăşiţe umane, trebuie acordată o atenţie sporită depozitării acestora, din motive de pietate. Conservarea Scopul conservării textilelor arheologice este împiedicarea răspândirii în textilă a degradărilor biologice şi chimice cauzate de materiale organice şi anorganice conţinute, precum şi prevenirea degradărilor suplimentare. Sarcina următoare este interpretarea şi conferirea unui aspect estetic vestigiilor. Trebuie să lucrăm rapid şi eficient, prin intervenţii minime. în cazul conservărilor textilelor arheologice pot fi necesare următoarele tratamente: Dezinfecţia:- dezinfecţia fragmentelor- dezinfecţia instrumentelor de lucru şi a suprafeţei de lucru. Demontarea cusăturilor Curăţarea:- curăţare mecanică- curăţare umedă (doar cu apă, apă conţinând un agent tensioactiv şi apă conţinând un agent tensioactiv şi alcool)- curăţare cu schimbători de ioni. Emoliere, umidificare. Consolidarea prin coasere. Efectuarea unor reconstituiri. Depozitare (conservare preventivă). Operaţiunile care se vor efectua în cursul conservării sunt determinate de starea de conservarea a obiectelor tratate. Dezinfectarea Textila umedă, aflată în condiţii anaerobe, este colonizată numai de bacteriile, dar în prezenţa oxigenului, în mediu umed, cald, ne putem aştepta şi la dezvoltarea mucegaiul. Fungii se hrănesc cu produşii organici de degradare, de aceea este foarte important ca obiectul să fie cât mai repede curăţat după ridicarea din sit. Utilizarea dezinfectanţilor este necesară atunci când a apărut contaminarea. Folosirea lor cu caracter preventiv este justificată numai în cazul în care obiectul cu un conţinut ridicat de umiditate va fi depozitat mult timp. Clorurile de alchil-dimetil-benzil-amoniu pot fi utilizate în mod eficient împotriva bacteriilor şi mucegaiurilor, însă nu au un pH neutru.23 Timolul este foarte cancerigen, prin urmare, utilizarea lui ar trebui evitată. Alcoolii sunt eficienţi numai 23 Soluţia de 0,5-1% a Barqat CB 50 are un pH acid (pH 6,4-6,6), Incidin 8 este bazic (pH 8). în soluţie de 70%24, dar totodată extrag apa din structura fibrelor, ducând astfel la fragilizarea ţesăturii.25 Demontarea cusăturilor Printre obiectivele stabilite premergător procesului de conservare se află şi principiul intervenţiei minime. De obicei, la tratamentul textilelor arheologice încercăm să păstrăm cusăturile originale, însă este necesară desfacerea cusăturilor, în cazul în care:- curăţarea anumitor elemente, straturi ale obiectului devin accesibile numai prin descoasere- obiectul are o formă tridimensională, însă conservarea se poate realiza doar în plan- obiectul conţine şi alte materiale în afară de cel textil, iar conservarea lor se realizează prin metode diferite faţă de cele utilizate în cazul textilelor (de ex. metale, piele). Demontarea poate fi parţială, sau poate afecta toate cusăturile, în funcţie de starea de conservare a obiectului textil. în timpul intervenţiei, am desfăcut fiecare cusătură cu grijă, înlăturând cu penseta fiecare fragment de fir rezultat. Fiecare zonă descusută, precum şi îmbinările trebuie marcate cu fire de reper, iar tehnicile de realizare observate trebuie consemnate. După descoasere, înaintea aplicării tratamentului umed, este esenţială realizarea unui tipar de croi după materialul original. Tiparele vor facilita stabilirea dimensiunilor corespunzătoare în cursul procesului de curăţare şi uscare, determinarea poziţiei fragmentelor individuale, precum şi consolidarea pe suport nou. Curăţarea îndepărtarea mecanică de pe suprafaţa textilei a impurităţilor slab aderente se poate realiza cu o pensulă moale (foto 9), o pensetă cu vârf rotund şi un micro-aspirator (foto 10—11). Pentru îndepărtarea reziduurilor de dimensiuni mai mari, a resturilor de sol, putem să folosim un ’’făraş” improvizat din folie de polietilenă (foto 12). Curăţarea umedă26 * * facilitează, pe lângă eliminarea impurităţilor, şi redarea flexibilităţii fibrele fragilizate, prin pătrunderea apei în structura fibrelor deshidratate. Ca urmare a efectul de emoliere al apei, textilele deformate se pot netezi. Trebuie avute însă în vedere şi efectul apei de gonflare a firelor şi descompunerea hidrolitică cauzată de apă. Curăţarea umedă poate fi efectuată în moduri diferite, în funcţie de gradul de degradare a textilelor şi cât de mult timp rezistă în apă fără să se producă deteriorări. Se poate realiza prin:- imersare, în căzi 24 Hinkel 2011. pp. 442^149. 25 Dintre alcooli, alcoolul izopropilic usucă cel mai puţin, deoarece se evaporă mai lent. Pentru detalii referitoare la diferenţele de calitate a apelor folosite pentru curăţarea textilelor a se consulta T. Balázsy 1992. pp. 160-166. 124 26
