Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 13. (Székelyudvarhely, 2013)
Puskás Katalin: Kísérlet a vörösbomlásos bőr kezelésére, avagy epizód egy 19. századi fotótartó mappa restaurálásából
Timol Compus organic din clasa fenolilor, care se găsesc în uleiurile eterice şi în uleiul de lămâiţă, des folosit în restaurarea cărţilor în mod preventiv sau la dezinfectare. Efectul acestuia este pus la îndoială; nu s-a dovedit încă efectul de dezinfectare contra speciilor de mucegai. S-a observat îngălbenirea hârtiei după tratare, slăbirea unor lacuri şi vopsele, înmuierea lor, şi s-au semnalat anumite simptome nocive asupra omului (stare de vomă, ameţeală).36 Nu s-a experimentat efectul acestuia asupra pergamentului şi pielii netăbăcite. Dezinfectanţi organici folosiţi în stare lichidă Preventol, (CMK) Preventol (CMK-NA) Formula chimică a acestuia este paraclorură metacrezol. Crezolul este un lichid extras din gudronul de cărbune, asemănător fenolului, cu proprietăţi antiseptice. De asemenea, tetraclorura de metan, un compus organic lichid, incolor, cu un miros plăcut, se foloseşte ca solvent neinflamabil la fabricarea lacurilor şi a insecticidelor. în combinaţie cu sodiul, există produse sub formă de granule. CMK se dizolvă mai bine în toluen sau etanol şi mai puţin în apă. Preventolul CMK-NA, se dizolvă bine în apă. însă dacă ajunge pe piele sau în ochi este deosebit de toxic; în cazul unui habitat apos este deosebit de contaminant. Din punct de vedere chimic sunt molecule stabile, care nu sunt sensibile la schimbările chimice ale mediului înconjurător. Este certificată eficienţa acestuia asupra bacteriilor sau fungilor. în cazul pielii netăbăcite, se recomandă soluţia de Preventol CMK în combinaţie cu etanol, 0,1-1%. Preventolul CMK este foarte volatil, ca urmare, vaporii se pot folosi pentru dezinfectare ca şi gazele. Din cauza componentului de clorură şi pentru că este foarte contaminant pentru mediu, astăzi este limitată folosirea industrială a acestuia. Pentru dezinfectarea obiectelor de artă se poate folosi numai în cazuri justificate, dar trebuie să fie luat în consideraţie că formula lui solubilă în apă este bazică (pH 10,5-11,5). Preventol ON (Na-orto-fenil-fenolat) Este solubil în apă, acetonă şi în etanol, însă în petrol şi în derivatele de ţiţei este aproape insolubil. Soluţia lui apoasă este foarte bazică (pH 11-12)! Este mai puţin volatil, rămâne în material, protejându-1 mai îndelung. Pentru dezinfectare se foloseşte soluţia apoasă 0,5-1% sau alcoolică, prin umectare sau imersare. Datorită sensibilităţii la apă a pergamentului şi a pielii netăbăcite, se recomandă soluţia alcoolică, prin pulverizare sau umectare, în aşa fel încât obiectul să fie aşezat între materiale ajutătoare, bine îmbibat în soluţie. După tratamentul aplicat, s-a observat însă decolorarea mătăsurilor, a pigmenţilor alb de plumb şi ultramarin, probabil datorită caracterului bazic a soluţiei.’7 36 Strang - Dawson, 1991. p. 4. 37 Strang - Dawson 1991. p. 6. Soluţia cu etanol 70% Efectul dezinfectant provine din natura etanolului, care este un abductor al apei, deoarece alcoolul etilic deshidratează celulele mucegaiului, denaturează proteinele acestuia, astfel distrugându-1. Se recomandă o soluţie de 70% etanol şi 30% apă, care ajută moleculele de alcool să pătrundă în membranele celulelor. De asemenea, este eficient şi alcoolul propilic, care se evaporă mai lent şi rămâne timp îndelungat în obiect. Există însă pericolul ca pergamentul deja grav deteriorat să se dezintegreze şi mai mult, dacă temperatura de contracţie este prea joasă; chiar şi o cantitate mică de apă poate să contribuie la gelatinizarea lui pe suprafaţă sau în straturile mai adânci, în urma tratării cu aceste soluţii lichide. înaintea tratării cu lichide este necesar ca în cazul coloranţilor, a cernelurilor sau vopselelor să se efectueze probe de solubilitate. Concluzionând informaţiile expuse, în general se poate spune că în cazul infectării active, primul pas trebuie să îl constituie uscarea obiectului. Aceasta se face la temperatura camerei, asigurându-se o ventilaţie adecvată şi având grijă ca temperatura să nu se ridice peste 20- 25 °C, pentru că măreşte riscul deteriorării pergamentului umed, gelificarea acestuia. Dacă nu este posibilă o uscare rapidă (în cazul infectării în masă) este necesar să folosim liofilizarea. Cu această metodă se pot depozita pergamente şi piei ude, iar uscarea lor se poate face grupat, în faze succesive. Dacă este necesar, dezinfectarea se poate efectua şi pe obiectele uscate. Totdeauna, înaintea tratamentului cu soluţii lichide, trebuie bine calculate efectele acestora asupra obiectului. După distrugerea microorganismelor, mucegaiul trebuie înlăturat de pe suprafaţa obiectelor fiindcă sporii şi micotoxina sunt foarte nocive şi alergice; chiar şi după extirparea lor, acestea pot provoca alergii ale căilor respiratorii şi tenului. Din aceste considerente se recomandă purtarea costumului de protecţie (mască, mănuşi, halat) şi lucrul în aer liber în timpul curăţirii şi dezinfectării. în cazul curăţirii suprafeţei este recomandată tamponarea cu o cârpă moale sau vată în locul pensulării, fiindcă aceasta eliberează sporii. Aceste metode nu sunt preventive, nu pot preveni infecţia, doar Preventolul CMK rămâne ceva timp în material, încă nu avem date cu privire la cât timp se păstrează acesta în material după tratament, dacă protejează materialul şi în ce măsură. Obiectele deja tratate, depozitate în condiţii favorabile dăunătorilor, se pot contamina din nou.’*' Fixarea Scopul acestui procedeu este fixarea pe suprafaţă a materialelor de scris, de vopsit, sau de colorat (cerneluri, vopsele, pigmenţi) şi ocrotirea obiectului în timpul tratării. Fixarea poate fi definitivă sau temporară. Fixarea definitivă este necesară în stabilizarea vopselelor şi a cernelurilor pe suprafaţa pergamentului, pentru 38 Despre metodele de protecţie în prevenirea deteriorării microbiologice v. Brokerhof et al 2007, Kastaly 2010. pp. 47-54. 194
