Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 13. (Székelyudvarhely, 2013)
Puskás Katalin: Kísérlet a vörösbomlásos bőr kezelésére, avagy epizód egy 19. századi fotótartó mappa restaurálásából
SOLVENT REACŢIE REZULTAT metil etil cetonă (MEC) 1 minut: pe proba 1. a dizolvat bine (aproape total) adezivul maroniu pe partea din spate; pe proba 2. adezivul pe partea din spate s-a dizolvat, însă au rămas pete cu caracter gelatinos pe suprafaţă 2—4 minute: pe proba 1. nicio schimbare, pe proba 2. s-au depus pe suprafaţa hârtiei resturi de adeziv cu caracter gelatinos 1 minut: pe probai, a strâns adezivul şi/sau lacul ? pe partea de faţă spre mijlocul suprafeţei şi a devenit lipicios (se lipea de hârtia absorbantă); proba 2. nu prezintă adeziv pe parte din faţă. Lacul/ adezivul pe partea din spate s-a depus în strat subţire de-a lungul crăpăturilor. 2-A minute: Suprafaţa originală, lucioasă, omogenă a părţii din faţă s-a restabilit. Nu se mai lipeşte. Cerneala de tipar, cum şi celelaltele straturi nu au fost sensibile tetrahidrofuran a dizolvat doar într-o măsură mică adezivul din partea din spate a dizolvat doar într-o măsură mică adezivul pe partea din spate, dar pe suprafaţă au rămas pete maronii de adeziv/de vernis; după 5 minute a rămas încă substanţă adezivă Tabel 3: Rezumarea testelor de solubilizare a benzilor de hârte luate ca materiale auxiliare metil etil cetonă (MEC) apă metil-celuloză aplicată pe hârtie japoneză nu se dizolvă se dizolvă Archival-aid (adeziv acrilic) se dizolvă nu se dizolvă Tabel 4: Rezumarea testelor de solubilizare a foliilor polietiléné şi de poliester metil etil cetonă (MEC) acetonă folie polietilenă nu solubilizează nu solubilizează folie de poliester Melinex nu solubilizează nu solubilizează Tabel 5: Tabelul sintetizat al testului de solubilizare al benzii de mascare metil etil cetonă (MEC) acetonă Substanţa adezivă a benzii de mascare Tesa solubilizează solubilizează diminuarea coeziunii dintre moleculele substanţei urmată să fie îndepărtată, respectiv a adeziunii moleculelor cu suprafeţele inferioare. Solventul reacţionând asupra forţelor de coeziune şi adeziune pătrunde între moleculele substanţei, apoi le înconjoară şi le dizolvă. Solventul potrivit pentru substanţa menită să fie îndepărtată este acel în care forţele de adeziune şi coeziune ale moleculelor sunt similare celor ale petelor de îndepărtat. Planificarea îndepărtării adezivilor a fost anticipată de probe de solubilizare efectuate pe fragmente mici ale benzii de hârtie, respectiv pe probe prelevate din aceasta. Experimentul s-a realizat folosind 11 solvenţi, des utilizaţi în restaurare. Solventul a fost aplicat pe suprafaţă prima dată prin tamponare. A doua oară am trecut la imersare, însă am folosit doar cei şase solvenţi, care în investigaţia anterioară au dizolvat adezivul. Pe baza rezultatelor probelor de solubilizare am ales amestecul de metil etil cetonă cu acetonă în proporţie de 2:1, respectiv metoda imersării obiectului în solvent. Acest amestec de solvenţi părea potrivit pentru îndepărtarea urmelor brune de adezivi de pe partea din spate, cum şi, în cazul majorităţilor benzi adezive, pentru solubilizarea, sau cel puţin atenuarea petelor brune rămase după îndepărtarea mecanică a suportului benzii adezive. Aplicarea acestui amestec era conveniabilă şi din punct de vedere financiar. Metoda imersării în solvent era necesară pentru evitarea degradării straturilor conţinând cerneală de tipar şi grund alb. Substanţele auxiliare utilizate pentru acest tratament cu solvent au fost mai întâi testate prin probe de solubilizare. îndepărtarea benzilor adezive Banda de hârtie am desfăcut-o în cinci fâşii mai mici de-a lungul zonelor originale de îmbinare. Marea parte a suporturilor benzilor adezive putea fi îndepărtată cu fier de călcat {foto 8). 175
