Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)
Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése
căptuşirea lăzilor s-au folosit textile de tapetat, care datorită structurii lor afânate, nu ar fi adecvate pentru haine sau tapiţerii de mobilier. Privitor la eventuala confecţionare a acestora în Transilvania, unde prelucrarea inului şi a cânepei era la îndemână, nu am găsit încă date. Pare mai plauzibil că aceste textile ar fi ajuns în Transilvania prin comerţ, împreună cu multe alte produse. Căptuşeala lăzii de trăsură de la Muzeul de Etnografie şi a lăzii de breaslă de la Hunedoara este aproape identică (foto 20-21.). Acestea diferă între ele prin faptul că în zonele cu vrejuri, textila de bază a lăzii de trăsură este decorată cu dungi, pe când la cealaltă este simplă. In urma unei restaurări a lăzii foarte deteriorate, textila de căptuşeală a fost relipită în capac fiind căptuşită cu o pânză de bumbac albă. Insă sub marginile învelişului de piele se păstrează fragmente din textila originală din in cu imprimeu, care atestă că original lada a fost căptuşită cu această textilă. Lada de trăsură are inscripţionat anul 1781. Lada de breaslă nu este datată, dar conform fişelor muzeului aceasta a fost confecţionată cu 30 de ani mai devreme, în 1753.68 Conform literaturii de specialitate, moda unui imprimeu nu dura mult, putea să se schimbe chiar şi de două ori pe an. Nu se ştie dacă această frecvenţă este valabilă şi în cazul tapetelor sau dacă acestea, asemănător hârtiilor imprimate, se foloseau timp de decenii. Este posibil ca un model vechi de 30 de ani să fi fost refolosit cu mici modificări (cum ar fi adăugarea dungilor prin simpla inserare a unor benzi metalice în stanţele de lemn), dar se poate întâmpla şi ca lada de breaslă să fie mai târzie.69 Această întrebare ar putea fi clarificată prin cercetarea documentelor breslei. 2.7. Aplicaţii de hârtie 2.7.1. Imprimeele hârtiei. Hârtie colorată sau tapet? Obiectele parvenite nouă ne arată că se obişnuia învelirea cutiilor, lăzilor din exterior şi interior cu hârtii imprimate. Până la începutul sec. al 18-lea s-a generalizat moda căptuşirii (parţial sau în întregime) a dulapurilor de haine cu hârtii imprimate, apoi în sec. al 19-lea a devenit o modă utilizarea în acest scop a hârtiilor cu reprezentări de peisaj sau de scene cotidiene. La majoritatea lăzilor ardelene elementele sertarelor - interiorul, sertarele, interiorul despărţitorului - erau învelite în hârtie. Modelele aplicate, asemănător celor de pe textile, sunt foarte variate: cu linii ondulate, modele mici, buchete mai mici, mai mari (foto 37-41.). Hârtiile cu modele mici sau cu linii ondulate, sunt simple hârtii colorate, care în acea perioadă se colorau cu vopsele pe bază de clei sau amidon, prin stanţare70 (foto 42-43). Cele cu modele 68 Castelul Corvinestilor - Hunedoara. Muzeul Castelul Corvinestilor, Hunedoara, ghid al muzeului 69 Până acum nu am avut ocazia pentru un studiu mai pătrunzător al lăzii de la Hunedoara. Lacelelalte lăzi studiate din Ungaria şi Transilvania am putut constata pe baza soluţiilor tehnice de asamblare a sertarelor, că textilele erau parte originală a lăzilor. 70 O stanţă asemănătoare se păstrează la Muzeul de Arte Aplicate, în colecţia de mobilă, printre stanţele de imprimare a cartoanelor de sec. 18 mai mari pot fi bucăţi de tapet. Aceasta este încă o întrebare fără răspuns, care s-a ivit nu doar în legătură cu aceste lăzi, ci şi la alte piese de mobilier menţionate în literatura de specialitate.71 In cazul lăzii învelite cu piele cu păr, hârtia cu peisaj marin, ce căptuşeşte capacul lăzii şi bordurile cu influenţe răsăritene, sunt cu siguranţă elemente din tapetele la modă la începutul sec. al 19-lea (foto 44-46.). La unele lăzi se aşeza hârtie sub elementele de piele sau textile colorate aşezate între elementele metalice, reliefate faţă de planul pielii de învelit. în cazul a.n. lăzi Issekutz s-au folosit în acest scop pe latura frontală a lăzii, hârtii scrise de mână în limbă italiană, împăturite în mai multe rânduri. Textul conţine socoteli şi două date - anii 1718, 1730 - (foto 47.). în alte cazuri s-au păstrat bucăţi de hârtie lipite drept întăritură între straturile de căptuşeală textilă a „urechilor” de protecţie. 2.7.2. Aplicaţii de hârtie decupate şi împăturite în interiorul capacului lăzii Pâkei şi pe sertarele acesteia au fost aplicate decupaje de hârtie împăturite, care repetă modelele exterioare decupate din plăci metalice. Decoraţiuni asemănătoare, dar nu atât de complexe sunt des întâlnite la lăzile învelite în piele şi căptuşite cu pânză albă din sec (foto 25-26.). 2.7.3. Analiza fibrelor hârtiei Conform lui Kriinitz: „Se ştie că baza hârtiilor în general folosite în Europa, o constituie cârpele, în primul rând cele de in, dar la unele tipuri de hârtie şi textilele de bumbac sau lână.”72 Hârtiile lăzilor studiate s-au păstrat în stare relativ bună. Astfel probele pentru identificarea fibrelor s-au putut preleva doar de la patru sertare73, din hârtiile de sub aplicaţiile metalice şi din hârtiile de umplutură cu manuscris, respectiv din întăritură dintre straturile de căptuşeală a uneia dintre „urechile” de protecţie. Probele prelevate din ultimele două exemple amintite, prezintă pe lângă câte o fibră de bumbac doar fibre de in/cânepă (foto 48.). în probele din hârtiile de învelit s-au regărit şi câteva fibre de paie (foto 49.) însă acestea nu sunt hârtii de paie adevărate, deoarece proporţia fibrelor de pai faţă de cele de in/cânepă este irelevantă. Probabil acestea au apărut ca impurităţi.74 71 Vezi. Hanebutt-Benz, Eva-Maria: Alte Buntpapiere. Austeilung von 9. September bis 25. November 1979. Museum für Kunsthandwerk. Frankfurt am Main. Catalogul expoziţiei, p. 4. 72 Vezi Kriinitz op.cit. la articolele Leinenlumpen şi Papier. Voi. 76. , 1799. respectiv voi. 106. , 1807. Textilele din lână erau probabil doar materiale auxiliare, întrucât lâna nu conţine celuloză. Structura hârtiei este asigurată de legăturile hidrogen dintre grupările OH ale fibrelor de celuloză. Comunicare orală a lui Nemes Takách László, restaurator, Muzeul Naţional al Ungariei, Departamentul de Pregătire şi Metodică de Conservare 73 Lada din 1772 păstrată la Muzeul de Etnografie, a.n. ladă Issekutz, lada Verzár şi lada de la Gherla. 74 în Anglia şi Germania s-au făcut experimente de la începutul anilor 1700 cu scopul de a fabrica hârtie de paie, dar aceste hârtii conţineau exclusiv fibre de paie. Fabricarea hârtiilor din fibre mixte, de lemn şi celuloză de 156
