Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 8-9. (Székelyudvarhely, 2009)
Puskás Éva: A Szatmári Római Katolikus Egyhámegye kulturális javaainak megmentése
Hârtiile cu modele, considerând motivele aplicate şi rezultatele analizelor, puteau fi produse în a doua jumătate a sec. al 18-lea, deci probabil sunt componente originale ale lăzilor. însă precum inul/cânepa şi bumbacul sunt folosite din sec. 13 până în sec. 19, ba chiar şi în zilele noastre ca materii de bază ale hârtiei, analizele fibrelor effectuate nu sunt determinante privitor la datarea hârtiilor. 2.8. Adezivi Krimitz susţine că adezivii folosiţi la lipirea pânzei de căptuşeală a lăzilor de voiaj erau de obicei pe bază de amidon de faină sau faină de orez, iar pieile se fixau doar prin cuie.75 Faţă de acesta în zonele deteriorate ale pielii şi a textilei de căptuşeală lacunele au dezvelit urme asemăntoare cleiului.76 Probe de adeziv s-au putut preleva de la două lăzi: din exterior, de sub piele şi din interior, de sub pânză.77 La acestea analizele microscopice au demonstrat prezenţa concomitentă de amidon şi clei (foto 50 a-b.). Enciclopedia lui Krimitz la descrierea adezivilor pe bază de amidon (kleister) şi a cleiurilor, nu menţionează că acestea s-ar fi folosit în amestec, deşi legătorii de carte consideră acest amestec o reţetă tradiţională.78 La articolul carton (Pappe) descrie un amestec ce se folosea la fabricarea cartoanelor, din clei şi faină. Avantajul acestui amestec este că nu se rigidizază atât de repede ca şi cleiul şi se poate aplica şi la rece.79 Aceste proprietăţi sunt deosebit de avantajoase când se aplică la lipirea suprafeţelor mari de piele sau textile. 3. Concluziile observaţiilor de istoria tehnicii şi a rezultatelor analizelor în urma studierii pieilor, ornamentelor metalice, a textilelor şi hârtiilor din compoziţia lăzilor analizate, putem conclude că tehnicile aplicate de-a lungul confecţionării lor în mare parte corespund descrierilor contemporane, în primul rând din encyclopedia lui J.G. Kriinitz. paie a început abia la sfârşitul sec. al 18-lea, respectiv sec. al 19-lea. 75 Kriinitz vorbeşte despre pap din faină de secară (Pappe) pentru lipirea căptuşelii de piele sau de pânză a „urechilor,, de protecţie şi deasemena acesta alături de kleisterul din amidon sau amidon de faină pentru lipirea căptuşelii lăzilor (Kleister, Stărk=Kleister) Vezi: Kriinitz, la articolul Koffer (Reise=koffer), voi. 42., 1788. Definirea expresiilor se găsesc la articolul „Kleister”. Voi. 40., 1787. 76 Probele prelevate din piele, din textilele de căptuşeală şi din hârtia dintre straturile de căptuşeală a „urechilor,, de protecţie, toate au arătat urme de adeziv de tipul cleiurilor, însă cantitatea acestora nu a fost de ajuns pentru efectuară analizelor. 77 Lada Issekutz şi cea de la Muzeul Tarisznyás Márton sunt lăzi cu ornamente din fier. 78 Vezi. Jaschik Almos: A könyvkötőmesterség. (Meseria de legător) Budapest, 1922. p. 182-183. „Papul: denumire generală a adezivilor obţinute prin fierbere din făină sau din amidon. Pentru lipirea hârtiei se foloseşte papul cu consistenţă de smântână, iar pentru piele cu consistenţă mai densă. Dacă pielea este foarte groasă, nu strică dacă amestecăm în pap puţin clei.” 79 „La fabricarea cartonului, cleiul se prepară din patru părţi resturi de la cojocari şi alţi pielari şi o parte făină.”Vezi. Kriinitz op.cit. voi. 107. , 1807. Aceste studii şi analize, pe lângă cunoaşterea tehnicilor aplicate, au fost indispensabile şi la alegerea intervenţiilor de conservare, care împreună cu descrierile stării de conservare a lăzilor vor apărea intr-un studiu următor. Mulţumiri în realizarea acestui studiu multe persoane m-au ajutat cu sfaturi, prin împărtăşirea rezultatelor, ideilor, prin participarea la analize sau prin sprijin prietenesc. Lor doresc să le mulţumesc acum: Balázs József, Bakayné Perjés Judit, Benedek Éva (Miercurea Ciuc), Bemáth Andrea (Sibiu), Biró Gábor (Odorheiu Secuiesc), Vanja Brdar Mustapic (Zágráb), Bujanovics Eduárd (Târgu Mureş), Csák Zsuzsanna, Csergő Tibor (Gheorgheni), Darabos Edit, Demeter István (Odorheiu Secuiesc), Domokos Levente (Cristuru Secuiesc), E. Nagy Katalin, Görbe Katalin, Guttmann Márta (Sibiu), Hausch Ildikó, Horváth Hilda, Issekutz Sarolta, Janitsek András (Cluj-Napoca), Járó Márta, Károlyi Zita (Odorheiu Secuiesc), Kiss Margit, Kissné Bendefy Márta, Kovács Tibor, Lukács Mária (Joseni), Gerdi Maierbacher-Legl (Hildesheim), Márton Krisztina (Târgu Mureş), Mátéfy Györk, Mihály Ferenc (Sovata), Nemes Takách László, Rosita Nenno (Offenbach), Paula Niskannen (Helsinki), Nyíri Gábor, Pásztor Emese, Orosz Katalin, P. Holl Adrienn, Ráduly Emil, Séd Gábor, Szikossy Ferenc, Tóth Attila, Török Sarolta, Triff Viktorné Lászlóffy Mária Magdolna, Vadászi Erzsébet, Várfalvi Andrea, Zepeczáner Jenő (Odorheiu Secuiesc). Szerző hálával tartozik édesanyjának, Dr. Kovács Miklósné, Orbók Rozáliának és férjének, Mravik Lászlónak. Petronella Kovács DLA Restaurator lemn-mobilier Şef secţie / Conducător al Facultăţii de restaurare obiecte de artă aplicată Muzeul Naţional al Ungariei - Departamentul de Pregătire şi Metodică de Conservare / Universitatea de Arte Plastice 1450 Budapesta, Pf. 124 Tel: +36-1-323-1423 E-mail: kovacs.petronella@gmail.com Traducere: Krisztina Márton 157
