Kovács Petronella (szerk.): Isis - Erdélyi magyar restaurátor füzetek 6. (Székelyudvarhely, 2007)
Kiss Hédy: A Székely Nemzeti Múzeumban őrzött zászlók állapotfelmérése
bituminoase ale operei cercetate. Pe de altă parte, eram interesaţi de faptul, dacă acest material a cauzat deformări în structura picturii. Am ajuns la concluzia că la culorile deschise şi la suprafeţele albe pictorul a făcut uz de un grund de culoare maro. Această materie nu a transpărut culorii care i s-a suprapus şi nici nu a determinat formarea unor riduri. Dar la fel de bine s-au păstrat şi părţile de culoare maro, nuanţările umbrelor, care sunt atât de caracteristice pentru acest tablou. Curăţirea tabloului, îndepărtarea straturilor groase de lac şi a intervenţiilor ulterioare s-a făcut pe cale chimică, după testarea prealabilă a solvenţilor. Această sarcină s-a dovedit mai complicată ca de obicei, deoarece peste stratul pictural original au fost aplicate 5-6 feluri de materiale, în perioade diferite. Rezultatul însă a depăşit aşteptările, după curăţire apărând o suprafaţă foarte bine păstrată în proporţie de 60%, spălăcită în proporţie de 30% şi grav deteriorată în proporţie de 10%. Fundalul pictat cu bitumen, din păcate, a fost grav afectat de un incendiu din 1907, precum şi de tratamentul neadecvat ce i s-a aplicat ulterior. După documentarea detailată a stării de după operaţiunea de curăţire, am putut stabili în ce măsură vor fi necesare intervenţii de natură estetică. Eforturi serioase şi studii premergătoare aprofundate au necesitat operaţiunile de întărire a dispozitivului de susţinere şi de întindere a pânzei, conservarea părţilor sale, manipularea pânzei de dimensiuni uriaşe, reîntinderea ei, precum şi amplasarea în sala special amenajată a Muzeului Déri. Alături de siguranţa şi calitatea lucrărilor, la proiectarea acestora s-a avut în vedere şi circumstanţa ca aceste operaţiuni să fie repetabile la nevoie, cu un factor de risc minim. întărirea părţilor rupte ori deformate s-a efectuat prin aplicarea unei pânze noi, contracţiile rezultate în urma întăririlor dispozitivului de susţinere efectuate în 1938 au putut fi corectate parţial cu ocazia primei operaţiuni de reîntindere a pânzei. Reîntărirea marginilor tabloului s-a făcut cu fâşii de pânză impregnate cu Beva 371, în care am fixat, la fiecare 5 cm, inele pentru şnur. Prin acestea din urmă s-a efectuat întinderea pânzei, cu şuruburi de 3X35 mm, prin metoda deja probată la restaurarea tabloului intitulat Golgota, din acelaşi ciclu. Chenarul a fost curăţat, dezinfectat, am efectuat anumite modificări la colţuri pentru a asigura stabilitatea de întindere dorită. După întinderea şi fixarea pânzei am aplicat stratul de lac. Alegerea metodelor de retuş s-a făcut în funcţie de gradul de deteriorare şi a posibilităţii de percepere a fiecărui fragment în parte. La retuşul părţilor-lipsă am încercat să fim cât mai reţinuţi, dezvoltând tabloul pas cu pas, apropiindu-1 de imaginea sa originală. Pe alocuri s-a folosit în mod exclusiv un retuş cu un ton neutru, alteori, în cazul acelor fragmente deteriorate, a căror lipsă îngreuna percepţia din partea privitorului, am recurs la metoda reconstrucţiei. Am încercat să evităm soluţiile care să creeze impresia perfecţiunii, pentru a nu cădea în capcana celor ce au efectuat intervenţii înaintea noastră. Tabloul, cu o suprafaţă de aproape 30 m2, a fost instalat în Sala Munkácsy a Muzeului Déri, alături de celelalte două piese ale trilogiei, Golgota şi Ecce homo. Membrii echipei care a efectuat lucrările de restaurareconservare: restauratorii de pictură Erzsébet Béres, István Lente şi Miklós Szentkirályi; restauratorul de obicte de lemn Sándor Szilágyi jr. Examinările au fost efectuate de resturatorul de pictură Erika Vadnai, de fizicianul László Kriston, iar cercetările de istoria artei de Katalin Sz. Kürti. Miklós Szentkirályi Restaurator de pictură Muzeul de Arte Frumoase Budapesta Uwe NOLDT Insecte dăunătoare materialelor lemnoase - monitorizare, tratamente şi rezultatele acestora în anii din urmă specialiştii de la Institut für Holzbiologie und Holtzschutz din Hamburg, în colaborare cu Universitatea din Hamburg şi cu alte instituţii, au desfăşurat mai multe proiecte de monitorizare a insectelor dăunătoare pentru elementele din lemn ale unor clădiri (muzee în aer liber, biserici, mori, cetăţi) şi colecţii. Dintre ţările vizate pe primul loc s-a aflat Germania, dar s-a lucrat şi în Letonia (Muzeul de Etnografie, Riga) şi în România (Muzeul Astra, Sibiu). Majoritatea daunelor de natură biologică ce afectează diferitele clădiri îşi au rădăcina în carenţe ale tehnicilor de construcţie, care au dus la expunerea elementelor de lemn la efectele umidităţii, urmate de apariţia ciupercilor şi insectelor dăunătoare. în zona noastră geografică insectele dăunătoare pentru materialele lemnoase uscate sunt: Hylotrupeus bajulus, Xestobium rufovillosum şi Coelostethus pertinax L. Aceştia pot acţiona chiar ani de-a rândul, periclitând stabilitatea şi rezistenţa clădirilor, iar în cazul obiectelor de artă, pot cauza distrugerea lor totală. Trebuie menţionate şi diferitele tipuri de carii (Cossoninae), respectiv furnicile ce apar din ce în ce mai des în ultima vreme, precum şi gândacii din familia Lyctidae, în special Lyctus Bmnneus Stephens. Daunele cauzate de larvele diferitelor insecte sunt şi ele variate, în cazul obiectelor şi al clădirilor deopotrivă. în cazul clădirilor din cadrul muzeelor în aer liber, după evaluarea daunelor cauzate de insecte - după primele constatări, respectiv după bilanţul monitorizării - obiectivele afectate au fost marcate cu becuri de diferite culori. Cu roşu s-au marcat obiectivele grav afectate, care necesită intervenţie grabnică, cu galben clădirile afectate în proporţie medie, cu verde clădirile care au suferit daune doar în trecut sau care nu sunt afectate de loc. Cu albastru s-au marcat clădirile care au fost afectate doar parţial, în unele elemente ale construcţiei, recomandând însă monitorizarea şi în cazul acestora. în cursul monitorizării am recurs la următoarele procedee. Colectări de probe: paznicii muzeelor, elevi şi studenţi au adunat şi au numărat săptămânal insectele depistate. Lipirea cu hârtie', pe suprafeţele lemnoase susceptibile de a fi infectate se lipesc foi de hârtie, astfel putând fi numărate săptămânal orificiile de acces ale insectelor. Capcane luminoase: din aprilie până 73
