Stern, Mór: Evreii Sătmăreni (Satu Mare, 2013)

Capitolul I

judeţul Satu Mare: în Cărei la grofii Károlyi, ín Mátészalka la mai multe familii de proprietari, în Csenger la familiile grofului Teleki şi Károlyi, în Gebe şi Nyírmeggyes la groful Teleki, în Hodász la familiile Eördögh şi Ibrányi, în Micula la familiile Mikolay şi Mándy, în Medieşul Aurit la grofii Teleky şi baronii Wesselényi, în Seini, Apa şi Negreşti la familiile grofului Korniss şi a baronului Vécsey iar în Livada sub protecţia coproprietarilor.

în memoriile fostului prim-jude al oraşului, Jeney György, care a lăsat posterităţii cele mai reprezentative momente din viaţa sătmăreană, între anii 1790- 1820 sau păstrat dovezi despre faptul că şi între anii 1790 - 1820 oraşul Satu Mare a rămas ermetic închis pentru evrei, perioadă în care comerţul şi industria lâncezeau în „închiderea luxoasă“. Din aceste scrieri, elaborate în spirit imparţial, redăm câteva observaţii referitoare la evrei.

Citim la Jeney în istoria anului 1790:

„în treburile industriei şi comerţului eram foarte înapoiaţi.

Oraşul trebuia să cumpere din târgul din Debreţin chiar şi hârtia. Dar nici nu-i de mirare, pentru că atunci când Consiliul Locumtenenţial a informat că evreii din oraşele regale, cărora li s-a ordonat plecarea de acolo, sub povara pierderii tuturor bunurilor, până la noi ordine, mai pot să rămână pe loc: consiliul oraşului Satu Mare a

15