Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)

Horaţiu Ciortin: Mărturii din studenţie - Cluj 1946

arestat şi ţinut câteva săptămâni la sediul soldaţilor români din Sibiu, împreună cu minunatul Onisifor Ghibu, întemeietorul Universităţii din Cluj imediat după marea unire, pentru ca să fiu apoi expulzat din Sibiu, compromiţându-mi-se studiile până la întoarcerea la Cluj.

Sigur în felul acesta activitatea centrului studenţesc s-a diminuat simţitor.

Cu îndreptăţită revoltă am reuşit ca prin regretatul llie Lazăr, să obţin un contact cu generalul Aurel Aldea, iniţiatorul mişcării naţionale de rezistenţă şi după un plan bine gândit, retras în Apuseni, prin două echipe întrunite la Padişul-Bihor să punem bazele rezistenţei acestor munţi. Echipa Turda era condusă de către Şuşman fostul şef al poliţiei legionare din Turda şi care într-o ambuscadă de la Ciripa sub groapa Ungurului pe Valea Drăganului fiind grav rănit, am fost nevoit să-i amputez o mână în condiţiile vitrege ale muntelui, cu “dezinfectante” şi “antibiotice” conţinute în apa de cristal a muntelui şi doar cu un pumn de pansamente obţinute cu explicabilă greutate de la D-nul FATU, medicul de circumscripţie din Mărgău. Acesta a îndrăznit să facă gestul respectiv numai fiindcă era orădean de-al meu, fiul fostului director al revistei “Academii din Velenţa” - Oradea şi aşa a devenit Şuşman “Ciungul”.

La scurt timp am păţit şi eu acelaşi lucru în gura Cârligatelor Iadului, pierzându-mi un deget, după ce am fost intens protejat de către regretatul loan Mureşan fostul primar a Beiuşului, scăpând uşor cu o amputaţie executată de către o călugăriţă moldovenească refugiată la Stâna de Vale. La un an reîntorşi la Cluj în condiţiile tulburi de atunci întreaga capitală a Ardealului se reorganiza mai ales pe temeiuri politice, în frunte cu generoasa studenţime.

Rector este savantul Alexandru Borza, care la o vizită în Cluj a lui MARKHAM redactorul şef a publicaţiei americane: Chrestian Science Monitor, m-a prezentat acestuia ca pe un şef al studenţimii ales în stil democratic perfect.

Sfaturile lui, exemplu de prudenţă au fost acelea de a nu ne prea amăgi că vin americanii.

în elanul nostru tineresc, nu am prea dat importanţă respectivelor sfaturi şi am continuat propaganda electorală cu toată intensitatea în oraşe şi mai ales la sate, unde prin consemn studenţii erau îndrumaţi să lămurească ţărănimea cu ocazia vizitelor şi deplasărilor la ţară.

Acţiunile se amplificau prin echipe de tineret deplasate în centrele ardelene, mai ales cu ocazia conferinţelor judeţene ale partidelor istorice.

Peste tot s-au întâmplat ciocniri mai mult sau mai puţin intense şi reţin dintre toate evenimentele cele petrecute cu ocazia conferinţei judeţene a P.N.T. Sălaj din Zalău, deci judeţul lui luliu Maniu.

Deplasată o echipă masivă de tineret, ocupând aproape în întregime micul mijloc auto Cluj-Sălaj, o dubiţă improvizată şi prăpădită, la coborârea de pe Meseş, deasupra Zalăului, spre surprinderea noastră, o echipă de civili şi militari a oprit maşina şi cu o gardă specială ne-a condus la sediul poliţiei Zalău, unde am fost supuşi apoi unei percheziţii corporale, dar prin dibăcia studenţilor, servieta dolofană plină cu manifeste a scăpat neobservată, cred că şi datorită şefului lor prin care l-am recunoscut pe fostul meu coleg de şcoală primară din Oradea, pe Batiri, despre care am auzit apoi că a devenit personalitate importantă în securitate

Ni s-a dat drumul, am fost aşteptaţi şi cazaţi de către inimoşii fraţi Crăciun, dar a doua zi întruniţi în casa şefului de partid P.N.T. Simion Pop, unde s-au întâlnit şi liberali din judeţ şi între care reţin pe minunatul loan Osian fostul director al liceului din Şimleu, mai apoi. Victimă a canalului, am aflat că toate intrările din oraş sunt blocate de către un batalion de jandarmi sub comanda Şefului Legiunii jandarmi Bihor un colonel al cărui nume nu-l mai reţin

Convoaiele masive de ţărani din judeţ, în frunte cu preoţii şi dascălii lor, cu steaguri şi prapuri, nu au putut pătrunde în oraş, în felul acesta conferinţa nu a mai avut loc.

Au urmat marile frământări de la Cluj, dezbătute de noi pe larg cu ocazia aniversării a 50 de ani de la evenimentele respective, culminând cu greva ce mi-a fost dat mie să o declar.

Pe urma evenimentelor date s-a recurs la arestări masive şi un grup mare de studenţi am fost transportaţi la Bucureşti.

A urmat implicarea mea în procesul mişcării naţionale de rezistenţă (Sumarele negre) anchete şi condamnări.

Alegerile ne-au suprins în fortul nr. 13 Jilava, împreună cu acelaşi vrednic llie Lazăr atunci când cu toată modestia eram probabil cei mai siguri reuşiţi candidaţi în Ardeal la respectivele alegeri.-266-