Ciubotă, Viorel (szerk.): Sovietizarea Nord-Vestului Romaniei 1944-1950 (Satu Mare, 1996)
Dori Dărăban: Universul concentraţionar din bazinul Donbas
UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR DIN BAZINUL DONBAS Dorin Dărăban Geografic, zona deportării s-a numit Donbas şi a primit conotaţiile unui generic de spaţiu concentraţionar, de spaţiu al suferinţei şi umilinţei, o geografie a răului, subterană nu numai prin muncile care trebuiau făcute acolo ci şi prin poziţia la care fiinţa umană a fost supusă. Subteraneitatea lucrului este concordantă cu subteraneitatea destinului uman1. Zona Donbas cuprinde o zonă industrială şi una carboniferă cu zăcăminte de fier, mangan, zinc etc. în partea de sud a Ucrainei se află această zonă, mărginită de lacul Timleask şi râul Don la SE, Marea Azov la sud, cursul Niprului la est. Este traversată de fluviul Doneţ şi-n centru se găseşte podişul cu acelaşi nume. Deportările s-au făcut pe o axă ce se desfăşoară de la nord la sud şi este configurată de localităţile mai mari: Konstantinovka, Gorlovka, Belaia Kalitva, Shakti, Rostov. Pe baza mărturiilor orale ale deportaţilor şi mai puţin pe baza datelor din arhive, care sunt încă închise cercetătorului de istorie, se poate reconstitui geografia zonei concentraţionare. Cele mai mari concentrări de deportaţi s-au produs la Kistekova (lag. 1037), lunkov (lag. 1040), Nikitovna (lag. 1049), Konstantinovka (lag. 1048), Gorlovka (lag. 1030). Uneori se face o localizare mai precisă a lagărelor, în mărturiile participanţilor: mina 21, lagărul 1038, Kistekova, reg. Stalino^, sau mina 43, lunkov, lag. 10406, sau lag. 14-15, Dnieprozdryjinsk, raion Dnieproprerovskaya4. în unele cazuri sau reţinut de cei deportaţi doar numărul lagărului sau locul de muncă: lag. 1048, combinatul de topit minereu de zinc5, sau lag. 1302, mina de nichel6, sau mina defier, lag. 1401. în alte mărturii acelaşi număr de lagăr este asociat unor localităţi diferite: lagărul 1040 asociat atât celui din lunkom şi celui din Enakievo Stalino, lag. 1602 asociat cu denumirile Nejdaia Rostov şi Obles, lag. 1401 asociat cu Horolovka, Sahti Atioma, Romanovka; lag. 1041 a fost asociat cu denumirile lagărelor din Irnakie, Bulovenka, Hetepetov; lag. 1037 asociat cu Kapitalna, Krasnaia Zvezda, Krasnaia Oktialva; lag. 1029 cu Nisniserghi, Sverosk Berezovkakirov; lag. 1040 cu Nikitovna Gorolovka, Zaporozsie, Halevka, Atarov Ignadievo. Alte lagăre din această zonă au fost Krivoirog Smiski (1407), Plast (1652), Zaporojni (1087), Krasnaia Armanski (1028), Atioma Krivoirog (1047), Martinovka (1049), Dnepropetrovsk (1 şi 2), Moskinova Nijnekrimka (1038), Plath Caucaz (1652), Beliozovsk Sverdlovsk (1801), Rostov Sahti (1602), Buharaika (1604), Orsk Kiralo Ural (1302), Gorod Sahti (1602), Sahta, Nyetopetrovs (1028), Sevcenko Krasnamienski (1028), Budinovka (1055), Niktov 3 Delta Sahta Artioms (1401), Enakiev Dnejeproosk (1040), Krasnodar (1037), Sznicski, Bokovoi lunkov, Smiciling, Novograd, Stondar Bulovenka, Starov Ignadieva, Sevastopol. Posibilitatea unei cercetări mai ample în arhivele sovietice ar permite o delimitare precisă a numeroaselor lagăre din această zonă. Dacă se încearcă o delimitare având ca repere punctul de plecare şi destinaţia deportării se poate observa că şvabii sătmăreni au fost deportaţi astfel: Terebeşti - lagărele Konstantinovka şi Niktov 3 Delta; Tiream - lag. Nikitovna Zaporoje; Foieni - lunkom; Ciumeşti - Enakiev; Şandra - Gorod Sahta; Satu Mare - Beriozosc şi Krivoirog; Craidorolţ şi Cămin - lunkov; Supur şi Hurezu Mare - Kapitalna; Beltiug - Budenovskaia; Căpleni - Martinovka; Homorod - Krivoirog; Santău - Kistekova; Socond - Krivoirog şi Smiciling; Ardud - Rostov Sahti, Gorod Sahti, Krasnamienski, Orsk Uraló, Budinovka; Dneproprezinsk; Mădăras - Sahta Artioma, Krivoirog, Dnypropetrovsk - Hetepetovka; Petreşti şi Sanislău - Kistecova etc.
