Olariu, Gheorghina (szerk.): Sesiunea Internaţională de Restaurare - Conservare (Satu Mare, 1997)
Iocane, pictură, sculptură
radioactivă la o amplitudine de 14 Ci(curie). S-a folosit ca sursă izotopul radioactiv de Iridiu 192, radiaţiile gamma refuzate fiind obţinute prin fuziune liberă, cu un spectru energetic cuprins între o,3-0,6 Mrad, cunoscut fiind că doza minimă pentru a ucide flora microbiologică este de 0,5 Mrad. Altă intervenţie importantă de restaurare s-a efectuat la suportul de lemn al icoanei “Deisis”, din pronaosul bisericii. Acesta era confecţionat din mai multe scânduri care s-au dezlipit şi distanţat în timp. Scândura centrală, în zona corespunzătoare portretului, prezenta o ruptură cu aşchierea lemnului, situată imediat sub stratul pictural, fapt care a dus la desprinderea masivă a acestuia. Totodată, fisurile longitudinale, rezultate în urma distanţării scândurilor, au antrenat stratul pictural aferent de pe faţa panoului. Suportul prezenta o intervenţie necorespunzătoare de consolidare, rezolvată cu scoabe metalice şi fâşii de pânză cu rol de mascare. După consolidarea prealabilă a stratului pictural sub foiţă japoneză, s-a confecţionat un cadru de lemn fixat pe canaturile icoanei cu dubluri semimobile, care să permită atât stabilizarea dimensională a panoului, cât şi intervenţiile de consolidare. S-a procedat la depărtarea treptată a scoabelor metalice, recuperarea distanţării scândurilor prin îmbinarea cu traverse şi fluturi confecţionaţi din lemn nou. Tot suportul a fost impregnat (cu un amestec de ceară şi colofoniu) la cald sub lampă IR, în vederea creării unei noi rezistenţe mecanice, după ce, în prealabil, au fost înlăturate grundurile degradate din tehnica de preparaţie originală. O altă importantă şi specifică formă de degradare care a impus operaţii de restaurare adecvate a fost determinată de intervenţiile ulterioare, necorespunzătoare, cu intenţii reparatorii, din diferite perioade istorice, care au vizat, în primul rând, stratul pictural de la toate icoanele, prezentând aspecte variate ca: chituiri cu materiale incompatibile; curăţiri abuzive; repictări locale sau totale; îndepărtarea neuniformă a peliculei de protecţie originale etc. Icoanele împărăteşti: “Maica Domnului cu Pruncul” şi “Deisis”, prezentau, în partea inferioară, o intervenţie de completare a lacunelor stratului pictural (efectuată în preajma anilor 1971-1974), cu un chit dur care a solicitat mecanic marginile picturii originale desprinzându-le şi 216
