Olariu, Gheorghina (szerk.): Sesiunea Internaţională de Restaurare - Conservare (Satu Mare, 1997)

Hârtie, grafică, documente

albastră, laviu, creion)din Colecţia Muzeului Naţional de Artăţinv. 32371/7777 sau Pisica (creion şi guaşă) din Colecţia Bibliotecii Academiei Române (inv. 14249).

Cu totul altfel stau lucrurile în cazul peisajului pe care Pallady îl tratează în linii cursive, libere, fără reveniri sau intervenţii brutale, ca în cazul Casei din Sărărie-Iaşi (creion şi guaşă) din colecţia Răut (inv. 77599), al Fântânii în Paris (creion şi guaşă, inv. 8799), sau al Statuii în Jardin du Luxembourg (creion şi guaşă, inv. 14509), ambele din Colecţia Bibliotecii Academiei Române.

Pentru că ne-am referit mai ales la probleme legate de degradarea suportului se impun şi câteva observaţii privind calitatea hârtiei pe care au fost făcute desenele. Se remarcă în primul rând scăderea calităţii ei o dată cu trecerea timpului. La începutul activităţii sale, Pallady lucra în general pe hârtie cu filigran şi linii de apă, obţinută dintr-o compoziţie din pastă de cârpe. A lucrat apoi pe hărtie de fabricaţie mai recentă, din ce în ce mai proaste, exemplul cel mai convingător şi poate cel mai neaşteptat constituindu-1 Studiu de nud din 1940 (cărbune şi guaşă), din Colecţia Muzeului Naţional de Artă (inv. 31074/6478). In timpul resturării, am constatat că acest desen e făcut pe hârtie de paie şi stuf, care se degradează repede în prezenţa luminii, nu suportă variaţiile de temperatură şi umiditate şi nici poluarea, astfel că trebuie protejată prin condiţii speciale de conservare.

De aceea, retrospectiva Pallady organizată la sfârşitul anului 1996 a prilejuit şi montarea definitivă a celor 200 de desene expuse, indiferent de calitatea suportului, în mape cu paspartu, confecţionate din carton neacid, care să permită depozitarea, expunere, chiar cercetarea lor de către specialişti în condiţii de mai mare siguranţă pentru integritatea pieselor.

203