Dobrescu, Adela (szerk.): Samcult. Revistă de cultură şi civilizaţie (Satu Mare - Mátészalka, 2010)
Tóth Zoltán: O pute de trecere în istoria caselor ţărăneşti de la sfârşitul secolului xix şi începutul secolului xx
bine ştiut faptul că pereţii din lut sau văioage sunt buni izolatori termici. Vállaj Localitatea situată în sud-vestul judeţului Szabolcs - Szatmar - Bereg, la graniţa cu România în nord-vestul localităţii Urziceni, este o localitate de câmpie în apropierea râului Crasna în partea de est. Majoritatea populaţiei este de etnie şvabă, urmaşii şvabilor colonizaţi între anii 1720-1735, care la sfârşitul secolului XIX şi-au construit acele case care până în prezent marchează arhitectura populară din această zonă. Casele erau de tip vagon cu o lungime de la 20 la 30 de metri. Am ales două case tradiţionale şvăbeşti pentru a face comparaţie ce s-a păstrat în forma originală şi unde s-au făcut modificări pentru modernizare. 5. Una dintre cele mai bine păstrate case şvăbeşti se află pe şoseaua principală şi este proprietatea lui (Reich Ferenc) Gazdag Ferenc - Szabadság, utca 7, născut ín 1919. Casa a fost construită în anul 1888. Fundaţia casei este din cărămidă arsă, iar pereţii sunt clădiţi din straturi de văioage intercalate cu cărămidă. Casele şvăbeşti erau în aşa fel construite încât să fie folosite în paralel de două generaţii. Casa are opt încăperi şi două beciuri. In partea din faţă se află camera curată de 5 X 4 m în legătură cu o cameră mai mică pentru bătrâni de 2,5 X 4 m cu intrare în prima bucătărie de 4 X 5 m. Următoarea cameră de locuit de 5 X 5 m, urmată de o altă bucătărie de 3,5 X 5 m. încăperile sunt legate între ele prin uşi, iar bucătăriile au acces de pe târnaţ. Următoarea este cămara cu urcare în pod şi cu o uşă în podea sub care există o pivniţă pentru vin şi una mai mică în continuare pentru zarzavaturi cu dimensiuni de 3 X 5 m. Ultimul spaţiu era grajdul pentru animale 4 X 5 m din care se desprinde o bucătărie de vară care este prevăzută cu un cuptor pentru pâine, o vatră pentru încălzit ceaunul şi o plită pentru gătit. Acest spaţiu este destinat şi pentru tăiatul porcului. Pe toată lungimea casei se află un târnaţ sprijinit pe opt stâlpi din lemn de stejar, fixaţi în tălpi metalice turnate. Stâlpii sunt ciopliţi în formă hexagonală având un capitel decupat cu onduleuri ,sugerând caracterul stilului ionic. în dreptul primei bucătării târnaţul are o parte ieşită de 4 X 3 m (foişor, filigorie) sprijinit pe patru stâlpi având în partea superioară elemente decupate de ornamente în formă de boltă şi fagure. Balustrada târnaţului este acoperită cu scânduri traforate cu motive florale stilizate, inimioară şi limbi de foc. în partea superioară a stâlpilor târnaţului la stucatură pe toată lungimea casei are un ornament traforat cu motiv floral înşiruite ca o ghirlandă. Casa şvăbească de tip vagon are o lungime de 29 X 9 m. în curtea din faţă se află o grădină cu flori, în ogradă se află şura de 16 X 16 m, goreul pentru porumb şi coteţele pentru porci şi păsări. Şura uriaşă prevăzută cu două uşi în faţă de 4 X 4 m şi două uşi în spate constituia hambarul casei unde se ţineau toate accesoriile, uneltele folosite la munca câmpului şi recoltele. în spatele şurii se continuă cu o grădină. 6. O altă casă şvăbească din Vállaj care şi-a păstrat fundaţia iniţială din anul construcţiei, 1890, fost proprietar Scheierman Ferenc Szabadság, utca nr. 30, actual proprietar Pataki Ferenc Béla. Tendinţa de modernizare a caselor vechi este un lucru firesc, dar trebuie să avem grijă cum şi cu ce materiale le înlocuim. în cazul de faţă s-au păstrat dimensiunile geamurilor dinspre stradă şi timpanonul cu cele două gemuleţe de aerisire, dar geamurile au fost acoperite cu jaluzele de plastic în locul celor de lemn. Extinderea uneia dintre camerele din faţă pe spaţiul de pe târnaţ s-a practicat şi la alte case, în acest fel obţinându-se două camere de 6 X 5 m, folosite de camere curate cu posibilităţi de cameră de zi (sufragerie) şi de dormitor pentru musafiri. Intrarea în casă se făcea prin al doilea tronson al casei printr-un hol şi o bucătărie din care puteai intra în camera de locuit şi camera bătrânilor în partea din spate. A doua intrare din târnaţ este un hol din care poţi intra într-o cameră, o cameră de alimente şi baie, toate având legătură cu restul încăperilor din faţă. A treia intrare de pe târnaţ era pentru pod şi pivniţă. A patra intrare de pe târnaţ era într-o bucătărie de vară cu o cămară de alimente (şpais). Ultima încăpere a casei era un grajd pentru animale (cai şi bovine) care s-a transformat într-un spaţiu de depozitare a obiectelor folosite în gospodărie. începând de la camera din faţă extinsă pe târnaţ se continuă târnaţul sprijinit pe şase stâlpi de lemn fixaţi în tălpi de fontă în partea superioară terminându-se cu un capitel din lemn de brad traforat cu ornamente geometrice sti lizate cu motive 72
