Dobrescu, Adela (szerk.): Samcult. Revistă de cultură şi civilizaţie (Satu Mare - Mátészalka, 2010)
Tóth Zoltán: O pute de trecere în istoria caselor ţărăneşti de la sfârşitul secolului xix şi începutul secolului xx
florale şi vegetale. în spatele tâmaţului se află un mic spaţiu pentru afumarea cărnii. Dimensiunile de gabarit sunt de 29-30 X 7,5 m. Nagyecsed Localitate situată la nord de Vallaj într-o zonă de câmpie joasă (mlaştină) este străbătută din sud-est înspre nord de râul Crasna. Aşezarea este de tip împrăştiat în dreapta şi stânga râului. Primele tipuri de case ţărăneşti erau aşezate perpendicular pe stradă, de formă alungită (dreptunghiulară). Fiind o zonă joasă fundaţiile caselor se făceau pe blocuri de piatră calcaroasă cioplită, în continuare cu cărămidă arsă (pivniţe cu boltă) peste care se clădeau pereţii din văioage sau pământ bătut. La început acoperişul era din stuf sau paie, în prima jumătate a secolului XX fiind înlocuită cu şindrilă, ţigle, tablă sau azbociment (poală). La cele mai multe fundaţii s-au folosit pietre din vechiul castel (Ecsedi Văr). Ocupaţia de bază a localnicilor fiind agricultura adesea angajau meşteri constructori din comunele învecinate (Nyircsaholy). Amintim unul dintre meşteri locali: Kazamejszki János. La Nagyecsed, asemănător cu alte localităţi studiate din zona de câmpie, casele erau construite perpendicular pe stradă, de formă alungită şi cu anexele construite sub acelaşi acoperiş. 7. Un exemplu tipic de casă construită în perioada interbelică este cea de pe Árpád utca nr. 7 fostă proprietate a lui Szűcs Gyula şi Sarkadi Agnes preluată de primărie, cu intenţia de a o transforma în muzeu local. Casa a fost construită în 1927, de formă alungită, cu dimensiunile de gabarit de 36 X 7,30 m. Pe o fundaţie de piatră calcaroasă în combinaţie de cărămidă arsă are pereţii clădiţi din văioage cu o grosime de 50 cm, are următoarea componentă: cameră (curată) dinspre stradă 4,80 X 5 m, tinda de 2,80 X 5 m, camera de locuit 4,80 X 5 m, urmată de o bucătărie şi o cameră. Toate aceste spaţii au legătură între ele prin uşi, cu o intrare dinspre tâmaţ, prin tindă şi una prin bucătărie. în partea din spate casa se continuă cu un grajd pentru animale de 10 X 5 m şi o bucătărie de vară (cu un cuptor) de 4,50 X 5 m sub care este o pivniţă cu boltă cu intrare din spatele casei. în partea din faţă şi pe toată lungimea ei, casa este prevăzută cu un tâmaţ sprijinit de stâlpi de lemn. Tâmaţul este pavat cu plăci de mozaic turnat. în partea inferioară a balustradei tâmaţului este acoperită cu scânduri de brad traforat cu motive geometrice. Această porţiune există numai în porţiunea de locuit. 8. O altă casă ţărănească tradiţională construită după primul război mondial se află pe Petőfi utca nr. 2 (Árpád u. 1). Fostă proprietate a lui Veres Gyula, actual proprietar Láposi Béláné. Este o casă asemănătoare cu cea anterioară diferind lungimea şi compartimentarea încăperilor casa de locuit este de 23 X 6 m, iar în continuarea casei există o extindere mai mică, de 6 X 4 m unde se află o bucătărie de vară şi o cămară. Compartimentarea casei este următoarea: camera curată din faţă cu două geamuri înspre stradă şi unul spre curte 5 X 5, al doilea spaţiu este tinda de dimensiune 5X4, folosit ca hol pentru camera de faţă şi un dormitor de dimensiunile de 3 X 5 sub care se află o pivniţă cu boltă cu intrare cu două uşi tip capac din tâmaţ. Partea a doua a casei care are o tindă de 2,5 X 5 m cu intrare în tâmaţ, comunicând cu o altă cameră de zi şi dormitor de 4,5 X 5 m din care poţi intra în următorul spaţiu împărţit în două unde se află baia şi o cămară pentru alimente. în faţa casei şi pe lungimea ei se află un tâmaţ lat de 1,30 m sprijinit pe 8+3 stâlpi de tâmaţ din lemn de brad, frumos ornamentat cu trafareuri cu motive vegetale şi florale stilizate. Tâmaţul este pavat cu plăci decorative de mozaic în culorile gri, albăstrui, bordo în formă de zig-zag mărginit în exterior cu cărămidă arsă clădită pe cant. Acoperişul este în două ape, învelitoarea, fiind înlocuită cu plăci de azbociment (poală). Capitelul, triunghiul din partea superioară a casei este acoperit cu cherestea de brad având două nişe pentru aerisire care folosesc ca şi iluminatoare. Partea de structură este acoperită cu două scânduri suprapuse de brad cu traforeuri decorative în formă de ghirlandă (ţurţuri). Casa este bine conservată şi îngrijită păstrându-se elementele constructive, excepţie făcând jaluzelele de pe geamurile camerei din faţă care sunt din plastic alb. Studiul arhitecturii populare tradiţionale din România, judeţul Satu Mare se referă la diferite localităţi sitate în trei forme de relief. începând din zona de câmpie aş aminti comuna Petreşti cu populaţie mixtă, şvabi, maghiari, români, comuna Viile Satu Mare cu o uşoară trecere înspre zona deluroasă. Bogdand 73
