Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)

Drăgan, Ioan: Studiu introductiv: Nobilimea românească din Transilvania - o problemă controversată în istoriografia română

Şi în monografia dedicată Ţării Haţegului88 Radu Popa realizează o analiză a unui fragment important al nobilimii româneşti din Transilvania, având identităţi fundamentale cu cea din Maramureş, dar şi un specific local, mai ales în privinţa unei acomodări târzii în cursul veacului XV la nobilimea regatului. Deşi cercetarea sa se opreşte în pragul obţinerii statului nobilităţii depline de către cnezii haţegani, în timp, la jumătatea veacului XV, adică la începutul demersului nostru, autorul, întemeiat pe o documentaţie solidă şi o metodologie verificată şi în cazul altor ţări româneşti, aduce numeroase încheieri definitive şi sugestii extrem de utile. Subliniem în primul rând demonstraţia clară privind caracterul feudal al cnezatului, care aşează actul regal de danie, absolutizat de unii istorici, într-o lumină reală: "Acest act n-a determinat şi nici reglementat relaţiile social-patrimoniale din interiorul obştei săteşti, ci a marcat cel mult una din etapele îndelungatului proces de contopire cu nobilimea regatului a unei părţi a cnezilor români din Transilvania. Dar alinierea feudalităţii prestatale româneşti la rânduielile de tip apusean ale regatului, nu poate fi echivalată cu naşterea acestei feudalităţi"89. Este de reţinut, apoi, specificul local haţegan, confirmând încă o dată existenţa unor diferenţe regionale între ţările româneşti din cuprinsul regatului ungar, izvorâte din modalităţile concrete şi timpul diferit în care s-au închegat relaţiile autorităţile statului feudal şi societatea românească locală. Metodologic, este de reţinut rezerva autorului faţă de documentul oficial, care exprimă relitatea doar parţial şi contradictoriu, din punctul de vedere al interesului oficialităţii şi pe baza sistemului său juridic, căruia încearcă să-i traducă şi asimileze o realitate în mare măsură diferită şi mult mai complexă.

Deşi ţărănimea, şi nu clasa feudală, domină opera istorică a lui David Prodan, referirile la nobilimea românească sunt frecvente în lucrările sale. în opinia sa nobilimea de rând şi boierimea Ţării Făgăraşului, împrospătate mereu cu elemente de jos au rămas până la sfârşit în cadrele naţionale9". Boierii şi vecinii fagărăşeni s-au bucurat chiar de un studiu special91, iar cnezii, voievozii şi nobilii români sunt prezenţi sub multiple aspecte ale statutului lor social în Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea.

88 Idem, Ţara Haţegului. îndeosebi cap. VII: "Societatea haţegană la începuturile evului mediu. Obşti săteşti, cnezi şi nobili", p. 145-202.

89 Ibidem, p. 162.

90 Prodan, Supplex. p. 102.

91 Idem, Boieri şi vecini in Ţara Făgărafului in sec. XVI-XVI1, apărut în AIIAC, VI, 1967. Republicat în D. Prodan, Din istoria Transilvaniei. Studii şi evocări. Bucureşti, Edit. Enciclopedică, 1991, p. 9-154.

30