Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Livia Ardelean: Procesul de investigare nobiliară a familiei Vlad de Apşa din Maramureş de la sfârşitul secolului XVIII
Procesul de investigare nobiliară a familiei Vlad de Apşa din Maramureş de la sfârşitul secolului XVIII Livia Ardelean, Cluj-Napoca Procesul de faţă se circumscrie iniţiativei unei părţi a nobilimii mici din această provincie istorică, aceea de reconsiderare a poziţiei faţă de Imperiul habsburgic ce tindea spre includerea acesteia în cadrul categoriei de contribuabili încercând prin diverse reglementări soluţionarea problemei celor scutiţi de contribuţii. Evoluţia istorică cunoscută a acestui teritoriu: voievodat, comitat secole de-a rândul a fost paralelă unei organizări locale vechi bazată pe “obiceiul pământului”, o organizare de fapt, prin instituţia cnezială şi apoi pe cea a nobililor de donaţie şi a fost determinată în mare măsură de această organizare de fapt a societăţii. Procesul de investigare nobiliară de faţă este încă un exemplu pentru evoluţia istorică a unei familii româneşti de nobili mici, nevoită să uzeze de justiţie pentru a i se recunoaşte legal un drept pe care îl avea din timpuri străvechi, aceea de a fi scutită de plata impozitelor. Secolul XVIII a'adus o schimbare în politica Curţii de la Viena vis-â-vis de Transilvania, bazată pe un mercantilism comercial1, pe o politică de expansiune economică spre Răsărit prin Maria Tereza şi mai ales prin Iosif al II-lea şi pe încercări repetate de reglementare a situaţiei contribuabililor transilvăneni: la 1714 atât nobilimea armalistă cât şi cea unisesională a fost obligată la contribuţie, dări, prestaţii la fel ca şi ceilalţi contribuabili1 2; la 1750 Maria Tereza a hotărât că scutirea de impozite trebuia demonstrată cu acte de nobilitate şi solicitată prin justiţie3 (trebuie menţionat că procesul de faţă se circumscrie acestei decizii; la 1753 au fost scutiţi doar nobilii cu doi iobagi4; la 1769-1770 s-au stabilit liste cu punctaje pentru “investigaţiunile” de nobilitate5; la 1770-1786 s-au eliminat armaliştii ţinându-se cont doar de cei care aveau diplome de la regii legitimi ai Ungariei6. 1 loan Moga, Politica economică austriacă şi comerţul Transilvaniei in veacul XVII/ în Anuarul Institutului de Istorie Naţională Cluj, 1936-1938, tom , p.137. ' Adrian Andrei Rusu, Preocupări genealogice la mica nobilime românească din Transilvania (secolele XV-XVIIIX în Arhiva Genealogică, 1/1994, nr. 1-2, p.49-53. 3 Ibidem. 4 Ibidem. ■ Ibidem. 6 Ibidem. 236
