Diaconescu, Marius (szerk.): Nobilimea romanească din Transilvania (Satu Mare, 1997)
Sipos Gábor: Calvinismus la romănii din Ţara Haţegului la începutul secolului al XVIII-lea
actelor din 1699-1700 („Popa Iosif din Băieşti“) şi probabil fiul sau ruda protopopului Iosif Fărcaş din Băieşti amintit în 1682, Popa Iosif Fărcaş a funcţionat în Haţeg spre mulţumirea enoriaşilor români până la anul 1714, data la care a fost transferat la parohia reformată din Sălaşu de Sus.8 După plecarea lui, postul de capelan român a rămas vacant din motive pecuniare, credincioşii români reformaţi însă solicitau şi pe mai departe ţinerea serviciului divin în limba lor maternă, dorinţa pe deplin satisfăcută de preoţii reformaţi maghiari. Pastorul haţegan Nicolae Csáki demonstrează cu martori în faţa sinodului parţial al protopopiatului din 1716 că în fiecare miercuri, vineri şi duminică ţine serviciul divin atât în limba română cât şi în limba maghiară9. Cauza preotului Csáki, dezbătută în cadrul sinodului parţial (adunarea generală a pastorilor din protopopiatul reformat Hunedoara) aruncă un fascicol de lumină asupra realităţilor bisericeşti din târg. O parte a locuitorilor români aparţinea de comunitatea calvină, exista însă şi o parohie greco-catolică. Csáki atrăgea atenţia colegilor săi adunaţi în sinod că în lipsa serviciilor divine ţinute în limba română credincioşii lui români ar trece în sânul bisericii unite, ceea ce nu se întâmplase până la acel moment din cauza conştiinciozităţii lui. în 1719 cu ocazia vizitei canonice efectuate Ia parohia reformată din Haţeg protopopul Péter Keresztúri a ascultat plângerea enoriaşilor potrivit căreia preotul local Samuel Hévízi nu foloseşte limba română cu ocazia serviciilor divine. Protopopul a atras atenţia părintelui Hévízi că are datoria de a ţine servicii divine şi în limba română, riscând prin neglijarea acestora o pedeapsă disciplinară10. De altfel bilingvismul în exercitarea funcţiunii era obişnuit în rândul preoţilor calvini din Ţara Haţegului: capelanul Iosif Fărcaş, după moartea preotului Francise Békési (11 februarie 1713) timp de un an şi 8 APHZ Prot. 1/2., p. 4, 23, 43; Csulak Ferenc, A hátszegi református egy házközség története, Manuscris în biblioteca Arhivei Centrale a Eparhiei Reformate din Ardeal. 9 Deliberatul sinodului parţial: „Azzal vádoltatik, hogy ö k[egye]lme oláhul való functiojában el nem jár. De egynéhány Templomot gyakorló Testisek ő k[e]g[ye]lmét dicsérik, hogy functiojában mind szerdán mind pénteken mind vasárnap, mind oláhul mind pedig magyarul eljár.“ APHZ Prot. 1/2., p. 78-80. 10 Ibidem, p. 146. 210
