Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
II. Catalogul descoperirilor
32 tot din punctul Bobald III (pl. 84/8). Aşezarea se datează în Tiszapolgár A. Probabil că tot din această zonă provine şi un topor-ciocan de aramă ajuns în Muzeul naţional din Budapesta în anul 188530. b. Bobald VII Punctul se găseşte la aproximativ 800 m sud-est de Bobald I şi a fost identificat prin cercetări de teren. Situl are o suprafaţă relativ mică şi se găseşte pe aceeaşi terasă a pârâului Mergeş, însă într-o zonă mai joasă. Materialul arheologic descoperit constă din fragmente de vase decorate cu ornamente plastice: torţi şi gurguie şi picioare de vase cu perforaţii rotunde31. Muzeul Cărei, inv. 7927, pl. 26/1-3 şi 109/32. Tiszapolgár B. Menţionăm că în punctul Bobald V, cuprins de Gh. Lazarovici în catalogul culturii, nu există materiale aparţinând culturii Tiszapolgár32. c. Cozard Aşezarea eneolitic de la Cozard a fost descoperită în primăvara lui 1983 prin cercetări de teren33. Zona Cozard se întinde pe câteva zeci de hectare situate la cca. 3,5 km est de municipiul Cărei, în dreptul căii ferate Carei-Satu Mare (km. 754/5) pe malul stâng al pârâului Mergeş, care se varsă în râul Crasna. Malul stâng al pârâului, în zona Cozard, constituie de fapt o terasă joasă care pierde treptat din altitudine pe măsură ce Mergeşul se apropie de zona de confluenţă. Situl este cunoscut în literatura de specialitate prin descoperirile din neoliticul târziu şi feudalismul timpuriu34. Tot aici există, în perioada evului mediu, un sat feudal, Kozard, azi dispărut35. Aşezarea eneolitică este amplasată la 300 m sud de calea ferată şi la cca. 400 m vest de pârâu; se găseşte în zona cea mai ridicată (diferenţă de altitudine de 2-2,5 m), are o formă ovală şi 30 T. Bader, Apulum, XI, 1973, pp. 703-709, fig. 2; I. Németi, op. cit., p. 175; Gh. Lazarovici, op. cit., p. 14. 31 Cercetări de teren, I. Németi şi N. Iercoşan. 32 Gh. Lazarovici, op. cit., p. 14; I. Németi, op. cit., p. 177-178. 33 N. Iercoşan, op. cit., p. 142, fig. 9/7-14. 34 I. Németi, op. cit., pp. 177-178. 35 Ibidem, p. 178, nota 30.
