Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
IV. Periodizare a şi cronologia descoperirilor Tiszapolgár în vestul României
170 grupului Gorzsa. La acestea s-ar putea adăuga unele influenţe ale grupului Csőszhalom care ar fi influenţat, în faza timpurie, grupele Lucska şi, parţial, Basatanya95. Această sub fază (A,) este denumită de alţi cercetători Prototiszapolgár96 dar credem că ea poate fi inclusă fără rezerve în faza A, conţinutul ei având toate atributele unei culturi noi, respectiv cultura Tiszapolgâr. Această fază timpurie, A, continuă cu faza B sau clasică a culturii; ea corespunde perioadei maxime de dezvoltare ce durează mai puţin ca prima, autoarea monografiei neadmiţând o fază intermediară (A-B)97. Stratigrafie cele două faze nu pot fi separate cu certitudine diferenţierea făcându-se prin calitatea pastei, formele ceramice, parţial prin ornamentaţia acestora, importuri, şi prin valoarea cronologică a descoperirilor de metale (cupru şi aur)98. Cauza dificultăţii stabilirii fazelor ar fi că schimbările produse în cadrul comunităţilor Tiszapolgâr sunt graduale şi nu bruşte ori dramatice. O etapă sau fază de tranziţie către cultura Bodrogkeresztúr, ori mai bine zis descoperiri cu caracter tranziţional99, apar mai ales în necropole109, fiind sesizabilă mai mult după separarea cantitativă a tipologiei ceramicii. Fenomenul se manifestă pe suprafeţe mai întinse101 şi reprezintă de fapt pătrunderea unor populaţii alogene ce vor duce la un lung şi complicat proces de unificare culturală102. Pentru descoperirile Tiszapolgâr din Banat, Gh. Lazarovici stabileşte pe baza facturii ceramicii trei etape: timpurie, mijlocie şi târzie103, opinie reluată şi în monografia culturii din România104. 55 Ibidem. 96 Vezi nota 53; P. Raczky, Studia Prachistorica, 11-12,1992, pp. 174- 176, fig. 11. 97 I. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 191, fig. 35. 98 Ibidem, pp. 197-201. 99 Ibidem, p. 196, fig. 36. 100 Csongrád şi Decea Mureşului, şi mai puţin semnificativ Basatanya şi Streda nad Bodrogom şi eventual, cu unele rezerve, Ciumeşti. 101 P. Roman, A. Dodd-Opriţescu, Thraco-Dacica, X, 1989, pp. 11-38; P. Roman, Symp. Thrac., 9,1992, pl. XXI-XXIV. 102 P. Roman, SCIVA, 32, 1981, 1, pp. 22-29; P. Roman, A. Dodd-Opriţescu, J. Pál, Schnurverzierte keramiks südosteneuropas, 1992, p. 126, fig. 2 şi p. 132, fig. 8. 103 Gh. Lazarovici, Tibiscus, 4, 1975, pp. 10-14. i« Idem, ActaMN, XX, 1983, pp. 8-12.
