Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)

IV. Periodizare a şi cronologia descoperirilor Tiszapolgár în vestul României

166

în ultima fază (a IlI-a) a grupului Iclod46 şi Suplac47 dispare pictura cu alb şi negru, respectiv roşu maroniu, ca de altfel şi în cultura Herpály şi grupele Cozard48 şi Dumbrava49 şi se generalizează formele de vase cu picior înalt, cupa, vasul-ghiveci şi altele care vor deveni prototipuri de bază în viitoarea ceramică Tiszapolgár. Fondul neolitic târziu contribuie cu alte elemente ale grupelor Lumea Nouă (peştera Devenţului)50, Pişcolt - faza târzie51 - şi Herpály de tip Salca52 la formarea culturii Tiszapolgár - zona noastră constituind, de fapt, nucleul genetic al viitoarei culturi.

Indiferent de denumirea acestui moment, Prototiszapolgár53 nivelul humusului eneolitic54 sau denumirea unui grup cultural (de exemplu Suplac)55, el reflectă o realitate concret sesizabilă în evoluţia comunităţilor. Cert este că aceste fenomene se manifestă similar pe arii extinse56 dar, datorită fondului local diferit, intensitatea de manifestare a acestora va determina şi formarea de grupe locale mari fără, însă, deosebiri esenţiale, în cadrul culturii Tiszapolgár57.

Cauzele obiective care au generat mutaţiile produse în cadrul comunităţilor neolitice târzii şi care au dus la apariţia unui nou mod de viaţă, inclusiv în viaţa spirituală, nu au fost prea clar şi concret sesizate întotdeauna, situaţie care a generat şi unele confuzii ori exagerări58. Majoritatea cercetătorilor evidenţiază importanţa începuturilor metalurgiei aramei59. Exploatat iniţial la

46 Ibidem.

47 Vezi nota 38 supra.

48 Vezi nota 10 supra.

45 SfDumitraşcu, A. S. Luca, Crisia, XXI, 1991, pp. 289-295.

50 N. Vlassa, Neoliticul Transilvaniei, 1976, pp. 20-27.

51 Gh. Lazarovici, I. Németi, ActaMP, VII, 1983, p. 33.

52 Informaţii suplimentare de la A. S. Luca.

53 N. Kalicz, P. Raczky, op. cit., p. 133, fig. 39-40; B. Brukner, op. cit., p. 26; Gh. Lazarovici, ActaMN, XX, 1983, p. 5.

54 B. Brukner, op. cit., pp. 19-38; Gh. Lazarovici, op. cit., p. 5; N. Tasic, op. cit., pp. 1-11.

55 Vezi nota 38, supra.

56 P. Roman, Banatica, 2, 1973, p. 66; idem, Acta Hargitensia, 1, 1980, p. 13.

57 I. Bognár-Kutzián, op. cit., pp. 212-222; idem, The Copper Age Cemetery of Tiszapolgár-Basatanya, 1963, pp. 506-513.

58 M. Gimbutas, Civilizaţie şi cultură, 1989, pp. 140-172,197-236.

59 Vezi notele 20-22, supra; Al. Vulpe, ŞCIV, 24, 1973, 2, pp. 217-137; idem, Äxte und Beile in Rumänien, II, PBF, 1975; Gh. Lazarovici, op. cit., pp. 4, 12-13.