Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
IV. Periodizare a şi cronologia descoperirilor Tiszapolgár în vestul României
167 suprafaţă, cuprul natural a fost extras, începând cu epoca eneolitică în adevărate cariere sau mine, în zonele bogate în rezerve din sudul continentului60, metalurgia lui extinzându-se din Balcani spre nord61 intr-un ritm rapid. Descoperiri care atestă întrebuinţarea cuprului încă din epoca neolitică există şi pe teritoriul României62 dar despre o exploatare sistematică şi permanentă nu există încă dovezi certe decât în zonele apropiate din sudul Dunări63 şi numai începând cu epoca eneolitică64. Primele rezerve cuprifere exploatate în Europa, denumite şi Cupru E OO, evidenţiate prin analize spectrale65 s-au dovedit că provin din Carpaţii Apuseni66 şi Balcani67. Cronologic, acest moment are loc la nivelul începutului culturii Tiszapolgâr fiind confirmat şi de amplasarea strategică a unor aşezări timpurii (Tiszapolgâr A) care, de dimensiuni reduse, prin plasarea lor pe înălţimi, în zone de intrare în defileuri sau văi, controlează accesul spre resursele cuprifere cele mai bogate şi semnificative din Carpaţii Apuseni (pl. 1 şi 2). în acest context pot fi încadrate aşezările de la Tauţ68, Mânerău69, Sânnicolau de Beiuş70, Vadu Crişului71, Suplacu de Barcău72, Crasna73, Oarţa de Sus74 şi altele75. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre exploatarea şi folosirea aurului şi marmurei pentru podoabe începând tot cu epoca eneolitică, respectiv cultura Tiszapolgâr (pl. 1 )76. 60 E. Pemicka, Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseum, 34,1987. 61 B. Jonvanivic, Starinar, XXIII, 1972, pp. 1-14. 62 E. Comşa, op. cit., pp. 73-84. 63 B. Jonvanivic, op. cit., pp. 1-14. 64 I. Bognár-Kutzián, op. cit., pp. 484-504, 559-564. 65 Ibidem, p. 651, fig. 1. 44 Idem, The Early..., p. 197. 67 Ibidem, vezi şi nota 61, supra. 68 E. Pădureanu, op. cit., pp. 33-44; Gh. Lazarovici, op. cit., p. 10. 49 FI. Dudaş, Rev. Muz., 1970, 4, p. 356. 70 D. Ignat, CMO, 1972, pp. 161-164. 71 Idem, Crisia, III, 1973, pp. 16-17; Ibidem, IV, 1974, pp. 121-134. 72 Vezi nota 38, supra. 73 Vezi nota 43, supra. 74 E. Comşa, C. Kacsó, MCA, X, 1973, pp. 47-51. 75 Buciumi, Comăneşti, Dragu, Dud, Lelei, Naimon, Răstolţ, Sebiş şi Zalău. 74 Vezi nota 60, supra.
