Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
IV. Periodizare a şi cronologia descoperirilor Tiszapolgár în vestul României
165 în arealul sudic, la Gomolava27 (aşezare tell) în stratul de humus eneolitic28 a fost observată o dezvoltare deosebită, în evoluţie spre Tiszapolgár, cunoscută sub termenul de Prototiszapolgár29, formată din elemente de tip Vinca-Plocnik, lengyeloide şi tisoide30. Acelaşi fenomen se petrece şi în aşezările Tisa târzii de tip Lebö şi Gorzsa31 precum şi în grupul Herpály32, considerat mai nou cultură de sine stătătoare, cu trei faze de dezvoltare. In acest context şi circumscris aceluiaşi areal se prezintă siturile de la Dud-„Valea Lugojului”33, Seleuş34, Tauţ35, Sânnicolaul de Beiuş36, Oradea-Salca3' şi Suplacu de Barcău38. în sectorul nordic al zonei de vest a României, care se manifestă prin absenţa tellurilor şi prezenţa unor aşezări întinse, nu au putut fi sesizate fenomene clare în structura stratigrafică a siturilor, schimbările putând fi sesizate prin elemente de tip Tiszapolgár - Csöszhalom - Oborin39 şi Lengyel târzii40, mai ales în ceramică. Aici pot fi încadrate siturile de la Apa41, Carei-Cozard42, Crasna-Dirica43, şi Dumbrava44. Vehicularea elementelor de uniformizare înspre şi dinspre Transilvania se face prin fazele târzii ale grupului Iclod45, pe văile Crasnei şi ale Someşului. 27 B. Brukner, Gomolava, Symp., 1988, pp. 19-38. 28 J. Petrovic, Gomolava, 1984, p. 14,29, fig. 3 (nőivel II a şi II b); ibidem, 1986, p. 23. 29 N. Task, Starinar, XXXVI, 1985, pp. 1-11. 30 Gh. Lazarovici, op. cit., p. 5, n. 27-29; P. Raczky, Studia Prachistorica, 11-12, 1992, pp. 162-177. 31 F. Horváth, op. cit., pp. 201-222. 32 N. Kalicz, P. Raczky, op. cit., pp. 85-136. 33 E. Pădureanu, Banatica, 2,1973, pp. 400-401. 34 S. Dumitraşcu, D. Ignat, op. cit., pp. 11-24. 35 E. Pădureanu, Ziridava, X, 1978, pp. 33-44. 36 D. Ignat, CMO, 1972, pp. 161- 164. 37 Vezi nota 13. După 1990 cercetările de la Salca au fost reluate. Informaţie de la Constantin Heieş. 38 D. Ignat, Grupul cultural de la Suplacu de Barcău, teză de doctorat. 39 Gh. Lazarovici, op. cit., p. 5. 40 M. Rus, op. cit., pp. 79-80; Gh. Lazarovici, op. cit., p. 5; Z. Kalmár, ActaMP, X, 1986, pp. 61-70. 41 Vezi nota 11. 42 Vezi nota 10. 43 E. Lakó, ActaMP, V, 1981, pp. 50-51. 44 N. Iercoşan, Symp. Thrac., 8, 1990, p. 31. 45 Gh. Lazarovici, Grupul şi staţiunea Iclod, 1991, pp. 10-13.
