Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
III. Elementele componente ale culturii Tiszapolgár în vestul României
150 excepţie262, mai nou se încearcă tipologii noi şi crearea de litoteci pentru uneltele din piatră cioplită263. Principalele unelte cioplite folosite de purtătorii culturii Tiszapolgâr în vestul României sunt: lamele (neretuşate, retuşate sau denticulate), piesele pentru seceri, cu o porţiune lustruită, gratorul pe lamă cu partea activă convexă şi răzuitorul264. Materia primă (pl. 1), obsidiana şi silexul, era adusă sub formă de bulgări uneori de la distanţe mari265 ca şi corneeana şi cuarţitul, frecvent utilizate, mai ales că materia primă se găsea în apropiere266. Numeroasele nuclee şi deşeurile de prelucrare descoperite în aşezările Tiszapolgâr atestă faptul că prelucrarea se făcea în cadrul acestora, probabil în ateliere specializate. Uneltele cioplite din obsidiană precum şi nuclee şi deşeuri au fost descoperite în siturile din Apa (pl. 19/10-11), Berveni (pl. 23/5), Foieni (pl. 24/8), Carei-Cozard (pl. 33/1; 36/2; 53/7; 55/6, 9; 56/1-2 şi 65/13), Carei-Staţia de epurare (pl. 71/6 şi 74/2, 7), Crasna (pl. 77/10-11 şi 78/7-8), Curtuiuşeni (pL 78/11), Homorodu de Sus (pl. 105/8-15), Supuru de Jos (pl. 116/9), Văşad (pl. 116/14), Şiria (pl. 117/6), Suplacu de Barcău (pl. 122/23) şi Vezendiu (pl. 131/7). Toate aceste descoperiri se înscriu cu preponderenţă în sectorul nordic al zonei de vest a României. Cauzele ar putea fi atât nivelul actual al cercetărilor sistematice267 cât şi apropierea de materia primă268. Lame, răzuitoare şi mai ales deşeuri de prelucrare din silex au fost descoperite la Apa (pl. 19/5-6), Carei-Cozard (pl. 29/1 şi 36/1), Crasna (pl. 78/51), Dumbrava (pl. 86/4, 19, 13-15; 88/11 şi 262 Necropola de la Basatanya, I. Bognár-Kutzián, The Copper..., pp. 318-327, Tipologia lamelor după dimensiune şi funcţionalitate. 263 Z. Maxim, Fl. Olteanu, E. Lakó, ActaMP, XVII, 1993, pp. 49-56. 264 Al. Păunescu, op. cit., p. 55. 265 E. Stoicovici, ActaMP, IX, 1985, pp. 105-110. 260 1. Mârza, Z. Maxim, ActaMP, XVII, 1993, pp. 56-65. 267 în sectorul sudic a fost sondat un singur sit: Sântana (S. Dumitraşcu, Banatica, 3, 1975, pp. 25-32), în sectorul nordic 11. 268 D. Boghian, Cucuteni aujourd’hui, 1996, p. 283.
