Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)

III. Elementele componente ale culturii Tiszapolgár în vestul României

151

89/9), Homorodu de Sus (pl. 105/16), Carei-Bobald III (pl. 109/30), Sântana (pl. 119/3), Şiria (pl. 119/11), Suplacu de Barcău (pl. 122/4, 15) şi Vezendiu (pl. 135/3).

In afara descoperirilor de la Sântana, de confirmare a uneltelor de silex de la Şiria269 şi Tauţ270 şi de menţionarea circulaţiei în zona Mureşului a silexului de tip „bănăţean” în perioada culturii Tiszapolgâr271, toate celelalte descoperiri de microlite din această rocă se găsesc în siturile din sectorul nordic al zonei în discuţie - ca de altfel şi descoperirile de corneene272, unelte cioplite cărora nu li s-a dat atenţia cuvenită în studierea industriei lirice din perioada preistoriei273. Descoperiri de unelte cioplite din corneeană (rocă cornificată sau termicmetamorfică)274 au fost găsite la Apa (pl. 18/15), Dumbrava (pl. 89/1) şi Suplacu de Barcău (pl. 122/8)275. Menţionăm şi un vârf de săgeată din obsidiană descoperit în situl de la Carei-Cozard (pl. 36/2) cu vârf ascuţit şi margini denticulate şi care are bune analogii în două morminte din necropola de la Basatanya276.

269 A. S. Luca, Banatica, 8,1985, p. 459.

270 E. Pădureanu, Ziridava, X, 1978, p. 37.

271 E. Comşa, Apulum, EX, 1971, p. 18, fig. 1.

272 I. Mârza, Z. Maxim, op. cit., pp. 57-65, fig. 1.

273 Ibidem, p. 59.

Ibidem, p. 57.

273 D. Ignat, Crisia, XVIII, 1988, p. 326.

276 1. Bognár-Kutzián, op. cit., p. 325, M. 52 (pl. LIX/L) şi M. 67 (pl. LXXVII/5).