Iercoşan, Neţa: Cultura Tiszapolgár în vestul Romaniei (Satu Mare, 2002)
III. Elementele componente ale culturii Tiszapolgár în vestul României
110 putea avea mai multe niveluri de locuire, toate celelalte datează din faza timpurie a culturii şi controlează accesul spre resursele minerale din zona montană: cupru, marmură şi roci utile. d). Locuirile în peşteri, care se găsesc tot în zona montană nu pot fi considerate aşezări permanente, atât datorită micimii suprafeţelor locuite cât şi lipsei unui strat de cultură bine evidenţiat. Ele au fost, mai degrabă, refugii temporare ori locuiri sezoniere ocazionate de exploatarea resurselor minerale din respectiva zonă. Astfel trebuie considerate locuirile din peşterile de la Peştiş (Tiszapolgâr B)17 şi Vadu Crişului (Tiszapolgâr A)18, ambele situate pe cursul superior al Crişului Repede. O remarcă deosebită presupun aşezările situate la marginea nisipurilor din Câmpia înaltă a Nitului sau chiar cele de pe nisipuri: Berea, Curtuiuşeni, Foieni, Pişcolt, Sanislău şi Valea lui Mihai. Deşi, în aparenţă, această zonă nu este propice habitatului uman, oamenii comunităţilor preistorice au ştiut să folosească eficient izvoarele, apele curgătoare şi mlaştinile precum şi păşunile din zonele de interdune. Precedente de stabilire a aşezărilor pe dunele de nisip din nord-vestul României există încă din neoliticul timpuriu şi mijlociu19. In perioadele ulterioare culturii Tiszapolgâr locuirea acestor zone se intensifică20. Fără a insista, abordăm tangenţial şi o problemă secundară, care credem că trebuie menţionată tot aici: aceea a aşezărilor Tiszapolgâr de pe telluri. De altfel ele sunt destul de rare şi se află numai în sectorul sudic al zonei în discuţie: este vorba de aşezarea de la Sântana-„Holumb”21 şi, eventual, aceea de la Arad-Uzina de apă22. Aceasta din urmă nu a fost sondată dar, se pare că începuturile tellului se află în neoliticul târziu, aici fiind semnalată şi u D. Ignat, Crisia, IV, 1974, pp. 121-134. 18 Ibidem. 19 Al. Păunescu, Dacia N.S., VII, 1963, pp. 467-475; E. Comşa, Dacia N.S., VII, pp. 477-484; E. Comşa, Z. Nanasi, SCIV, 23, 1972, 1, pp. 3-18; Gh. Lazarovici, I. Németi, ActaMP, VII, 1983, pp. 16-70. 20 P. Roman, I. Németi, op. cit., pp. 14-17, 24-31. fig. 6; T. Bader, Epoca bronzului în nord vestul Transilvaniei, Bucureşti, 1977, pp. 22-23, 32-38. pl. I. 21 S. Dumitraşcu, op. cit., pp. 25-31. 22 E. Pădureanu, Crisia, XV, 1985, p. 29.
