Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
II. Architectura ţărănească şi atributele locuirii
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă Fig. nr. 24, Casă din Asuaju de Sus, Maramureş. Releveu realizat de Tóth Zoltán, 2004 Casă din Asuaju de Sus, judeţul Maramureş aflată în cadrul gospodăriei ţărăneşti, proprietate a familiei Petrovan Găvrilă, casa a fost construită în jurul anului 1935, respectând planimetria specifică zonei129, cu pereţii din văioage, la fel este construită şi şura. Acoperişul în patru ape este învelit cu ţiglă. Casa are două încăperi şi tărnaţ pe toată lungimea casei. Stâlpii şi gardul tărnaţului sunt din lemn, în partea superioară cu şipci de lemn frumos decorate în sistemul local numit ciur130. în curte, paralel cu casa, se află şura cu grajd şi cămara, în prelungirea casei este un coştei şi (aproape de poartă) fântâna, cu împrejmuire ghizd dreptunghiular din lemn. (Anexe fişa analitică de construcţie nr. 14). Casă din Petreşti, jud. Satu Mare, construcţia găzduieşte acum Muzeul local şvăbesc în cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare. Este o construcţie specifică pentru arhitectura şvabilor sătmăreni datând din 129 loan Augustin Goia, Zona etnografică Meseş, Bucureşti, Ed. Sport Turism, 1982, p. 103. 130 Inf. Petrovan Găvrilă, 58 ani, Asuajul de Sus, Maramureş, 2004. 82
