Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)

I. Cadrul antropogeografic al zonei studiate. Date generale şi orientative

Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă

Menţionăm că această configuraţie s-a obţinut în ultimii 100-120 de ani prin mari lucrări de desecare, îndiguire, tăiere de păduri (defrişări) etc. Unii geografi folosesc noţiunea într-un sens mai restrâns, alţii, printre care şi V. Mihăilescu, sub noţiunea Câmpia Someşului înţeleg o unitate geografică mai mare, sectorul nord-estic al Câmpiei Tisei, care cuprinde următoarele subunităţi fizico-geografice: Câmpia Sătmăreană, Câmpia Ecedului, Câmpia Crasnei, Câmpia Careiului, Câmpia Nirului, Câmpia Eriului10 11.

Această mare unitate geografică este cuprinsă între masivul vulcanic al Oaşului şi zona de confluenţă a Eriului cu Barcăul. Din punct de vedere geomorfologic putem deosebi două categorii de unităţi: câmpii înalte şi câmpii joase.

Conform recensământului din 2002 populaţia totală a judeţului este: 365.975 locuitori, 48% din populaţie trăieşte în zona urbană iar 52% din populaţie trăieşte în mediul rural. Judeţul ocupă locul 29 din cele 41 de judeţe ale României. Densitate: 82,8 locuitori pe km2. Structura pe naţionalităţi este următoarea: români - 58,8%, maghiari -35,2%, germani -1,7%, rromi - 3,7%, alte naţionalităţi - 0,6% n.

Zona etnografică Ţara Oaşului

Ţara Oaşului, cu subzona etnografică Ugocea12 ocupă depresiunea cu acelaşi nume şi nord-vestul României. Cele două părţi ale Ţării Oaşului „au făcut parte de-a lungul timpului din comitate, domenii şi plase diferite, până în anul 1950 când au fost incluse în aceeaşi unitate administrativă. în ciuda acestor aspecte, independent de sistemul administrativ teritorial, în aceste două regiuni s-a dezvoltat şi conservat

10 Virgil Mihăiescu, Dealurile şi câmpiile României, Bucureşti, Ed. Academiei, 1975, p. 132.

11 Informaţiile provin de la Direcţia judeţeană de statistică Satu Mare.

12 Nicolae Dunăre, op.cit, p. 10; Gheorghe Focşa, Ţara Oaşului, Studiu etnografic, voi. II, Bucureşti, Ed. Muzeul Satului, 1975, p. 8; Ilieş Marin, Ţara Oaşului. Studiu de geografie regională, Cluj Napoca, Ed. Presa Universitară Clujană, 2006, p. 21.

32