Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
Introducere
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă INTRODUCERE Alegerea temei de cercetare se datorează atât realităţii oferite de teren, cât şi dorinţei de a contribui la o cunoaştere mai bună a aspectelor ce ţin de arhitectura şi mentalitatea rurală din nord-vestul Transilvaniei. Termenul arhitectură trimite la un ansamblu de fenomene legate de locuinţă, habitat, organizarea spaţiului, modul de viaţă, formele socioeconomice şi politice, manifestările simbolice şi religioase. Arhitectura în general este creatoare de spaţii şi de relaţii spaţiale, comunicând prin intermediul semnificaţiilor simbolice1. Referindu-ne la cultura tradiţională românească, analizăm de fapt creaţia materială şi cea spirituală. Arhitectura ţărănească - creaţie materială tradiţională - este domeniul în care cele două paliere se împletesc, fiind locul în care regăsim „ingeniozitatea tehnică şi măiestria, puterea de adaptare la condiţiile naturale, social-istorice şi economice, grija pentru confort, dragostea pentru frumos ale unui lung şir de generaţii”2. Considerăm că o atenţie deosebită trebuie acordată elementelor arhitectonice moderne, materialelor şi tehnicilor noi cu care se construieşte, modului de percepţie a spaţiului şi locului, influenţelor şi împrumuturilor culturale din zona pe care ne-am propus-o spre studiu şi a disoluţiilor care apar în cadrul arhitecturii vernaculare. Majoritatea specialiştilor care au studiat arhitectura ţărănească, indiferent de zona geografică sau etnografică, şi-au îndreptat atenţia cu precădere asupra planurilor de construcţie şi a materialelor, insistând mai puţin asupra aspectelor mentalitare. Fără a minimaliza importanţa cunoaşterii planurilor, care ne dau structura casei şi funcţiile încăperilor, merită să ne îndreptăm atenţia şi asupra elementelor arhitectonice cu 1 Antongini G., Spini T., „Arhitectura”, în Dicţionarul de etnologie şi antropologie, Iaşi, Ed. Polirom, 1999, p. 80. 2 Georgeta Stoica, Arhitectura populară românescă, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1989, p. 20. 9
