Puşcaş, Maria Lobonţ: Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de granită (Nord-Vestul Transilvaniei) (Satu Mare, 2015)
II. Architectura ţărănească şi atributele locuirii
Locuinţă, locuire şi mentalitate în zona de graniţă 5. ARHITECTURA Şl DISTRIBUŢIA SPAŢIILOR ANEXE Dorinţa ţăranului „de a da construcţiei o formă, un plan chibzuit şi o înfăţişare plăcută, atrăgătoare, nu s-a îndreptat numai asupra locuinţei, ci a îmbrăţişat deopotrivă şi clădirile anexe [...] şura, bucătăria, poarta şi chiar coteţul şi pătulul”165. în cadrul gospodăriei se regăsesc reproduse formele166, materialele şi tehnica de construcţie ale casei de locuit, aceasta servind ca model meşterului pentru fiecare construcţie anexă, chiar dacă acestea nu au fost construite odată cu casa. Gospodăria tradiţională în nord-vestul Transilvaniei este un tot unitar, răspunzând în primul rând nevoii de funcţional. Nimic nu este făcut şi aşezat la întâmplare, destinaţia fiecărei porţiuni de teren care aparţine gospodăriei fiind foarte bine gândită, mentalitatea populară reflectându-se în structura şi funcţiile gospodăriei ţărăneşti: „gospodăria trebuie privită ca unitate complexă tradiţional - istorică, social - economică şi culturală, în care a luat naştere întreaga civilizaţie culturală populară”167. în Ţara Oaşului gospodăria ţărănească, vernaculară era compusă obligatoriu din: casă, poiată, coteţul pentru porci şi găini şi cuptorul pentru copt pâine; bucătăria de vară, oboraşul de fân, fântâna ori şura nu sunt prezenţe obligatorii. Zona Codru şi Câmpia Sătmarului avea în cazul gospodăriei o structură asemănătoare, doar că aici şura deţine rolul principal în curtea ţăranului, poziţionarea ei faţă de casă, indică de asemenea importanţa pe care o are. în zona sus amintită, şura pe două laturi este amplasată paralel cu drumul mai ales în satele colonizate cu şvabi168, foarte rar este aşezată perpendicular cu drumul, paralel cu casa (dar niciodată într-o 165 Grigore Ionescu, op. cit., p. 123. 166 Idem, Istoria arhitecturii în România, voi. II, Bucureşti, Ed. Academiei, 1965, p. 74. 167 Monica Budiş, Gospodăria rurală din România, Bucureşti, Ed. Etnologica, 2004, p. 17. 168 Lucian Cucuiet, Porţile de şură din zona Codru, Satu Mare, Ed. Muzeului Judeţean Satu Mare, 1980, p. 5. 100
