Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente: Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 4. (Satu Mare, 2007)
Obiective / Esettanulmányok / Case Studies - Florin Mărginean: Biserica romanicăa de la Tauţ
Florin Mărginean 100 La fel ca pe latura nordică, pe latura interioară a fundaţiei sudice, s-au păstrat blocuri cu muchia exterioară teşită ale unei alte nişe. Nişa avea 2 m lungime, fiind plasată la 3 m de colţul interior de sud-est şi 2 m faţă de intrare, cu 0,20 m mai înaltă decât podeaua. Ulterior acestă parte a bisericii va suferi modificări, realizându-se o intrare dublă spre un spaţiu construit la sud de biserică (probabil o capelă?). c) . Sacristia. In SV a apărut şi pornirea fundaţiei de est a primei sacristii (Fig. 7/2). Ridicarea s-a făcut prin adosare la absida exterioară a bisericii romanice, într-o tehnică de construcţie diferită, care nu mai utilizează cărămida. Fundaţiile păstrate, construite din piatră legată cu mortar, au o lăţime de 1,20 m. Adâncimea de fundare a zidurilor sale a fost diferită de cea a absidei, în sensul că ea era mai puţin adâncă (Fig. 4/4). Ea a fost încălecată pe latura estică de zidurile corului bisericii gotice şi suprapusă de podeaua de cărămidă a celei de-a doua sacristii surprinsă în SXVII şi SXX. Latura estică a sacristiei se închidea oblic pe zidul corului, zidul nordic fiind paralel eh cel al bisericii. în interiorul sacristiei, lipită de zidul estic s-a păstrat o bază de cărămidă dreptunghiulară, formată din două şiruri legate cu mortar. Este singura mărturie rămasă din mobilierul cu care era înzestrat acest spaţiu (Fig. 8/1). d) . Spaţiul de la nord de biserică, aflat în prelungirea sacristiei. Acest spaţiu a avut de asemenea două etape distincte, prima care se leagă de biserica romanică şi cea de-a doua, când spaţiul a fost refăcut radical (Fig. 8/2)23. în Sil, la 2,60 m nord de zidul bisericii, s-a păstrat fundaţia primului spaţiu construit în prelungirea sacristiei (Fig. 4/2). La exterior, în profilul vestic al Sil, zidul era sprijinit de un contrafort surprins pe jumătate. închiderea de vest a acestui spaţiu a fost descoperită în cadrul secţiunii SXVIII (Fig. 4/3), unde se poate doar presupune existenţa unei intrări (cel puţin aşa precum funcţiona ea în a doua etapă). Fundaţiile au fost făcute din piatră simplă legată cu mortar, asemănător cu sacristia. Iniţial prin acest spaţiu se făcea trecerea spre sacristia bisericii. Stratigrafîa Stratigrafia din interiorul edificiului este unitară, dar semnificativ deranjată în nivelele superioare. Deasupra pavajului de cărămidă al fazei gotice se află un strat de pământ lutos, tasat, urmat de un altul, care conţine fragmente de chirpic şi lemn carbonizat, suprapus apoi de mai multe straturi de dărâmătură. ■3 Pe lungimea nordică zidul din faza a doua, păstrat cca. 1,5 m în elevaţie, suprapune prima fundaţie, formând o treaptă spre interior (Fig. 6/1).
