Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente: Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 4. (Satu Mare, 2007)
Obiective / Esettanulmányok / Case Studies - Florin Mărginean: Biserica romanicăa de la Tauţ
101 Biserica romanică de la Tauf Cu toate că zidurile celei de-a doua bisericii s-au păstrat în elevaţie până la 1-1,5 m, stratigrafia care priveşte edificiul a suferit modificări datorită reutilizării spaţiului în alt scop24 şi datorită intervenţiilor din perioada modernă, când locul a fost spoliat de piatră pentru construcţie. Apoi, stratigrafia care ne interesează în studiul de faţă nu s-a păstrat decât parţial, datorită intervenţiilor constructive ulterioare şi gropilor de morminte care s-au făcut în jurul bisericii. Stratigrafia generală urmează următoarea schemă, de sus în jos: stratul vegetal (1); pământ amestecat cu pigmenţi de mortar, cenuşă, fragmente de cărămizi şi pietre profilate (2a); strat consistent de mortar, cu pietre profilate şi fragmente de cărămizi (2b); chirpic (3a); strat de arsură şi podea de lut (3b); podeaua corului gotic (4); pământ gălbui curat (5a); pământ gălbui cu pigmenţi de mortar (5b); pământ brun amestecat cu pigmenţi de mortar şi cărămidă (5c); strat de pietre din elevaţia bisericii gotice (6); pământ brun (7). Datarea fazelor de construcţie Pe baza contextelor descoperite, mai ales în zona absidei, dar şi pe latura nordică şi nord-vestică din jurul primei biserici, s-a putut observa că, anterior primei biserici, a existat un cimitir25. în SV şi SXXI absida de cărămidă suprapune mormintele M21 şi M45 (Fig. 3/1-2). Doar la M45 s-au descoperit piese de inventar în jurul craniului, compus din patru cercei de tâmplă cu capetele răsucite în „S”. Folosirea acestui tip de artefacte în secolele X-XI, considerate o formă de manifestare tipică pentru ceea ce s-a numit odinioară „cultura Bijelo Brdo”26, este continuată şi pe parcursul secolului al Xll-lea şi chiar al XlII-lea27, ceea ce ar permite o datare relativă a cimitirului anterior primei biserici, în secolele XI-XII. Prima construcţie avea o lungime la exterior de 19,5 m şi o lăţime de 9,5 m. La interior lungimea era de 17 m şi lăţimea de 7,5 m. Biserica a fost construită din cărămidă dreptunghiulară (28/30x14/15x5 cm), aşezată pe lungime, în şiruri de câte şase în cazul absidei şi câte cinci la navă. 24 în interiorul şi în jurul edificiului înconjurat ulterior şi de un zid de piatră, lat de 0,70 m, după mijlocul secolului al XVI-lea au fost construite mai multe locuinţe, vechiul edificiu pierzându-şi rosturile. în actualul stadiu, nu se pot face precizări despre originea celor care pun bazele acestei aşezări (cel mai probabil este vorba de o populaţie colonizată?), nici despre planimetria acestor locuinţe sau aria pe care acestea o ocupă. Cert este doar că această populaţie avea o stare materială bună şi un standard ridicat de viaţă, dovadă fiind contextele şi inventarul foarte diversificat, descoperit pe întreaga suprafaţă cercetată (fragmente şi resturi de sobe de cahle, piese de fier, bronz, os etc.). O parte din acest material a fost prezentat în cadrul Sesiunii Naţionale de Rapoarte Arheologice, desfăşurată la Cluj-Napoca, în anul 2004. 25 Datele referitoare la întregul cimitir sunt în curs de prelucrare. 26 Giesler 1981, p. 104-109, 113-116, pl. 53. 27 Korosec 1979, tabelul cronologic nr. 3.
