Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Dana Jenei: Biertan. Pictuile capelei din "Turnul Catolicilor"
convenţional prin suprapuneri grafice de motive de brocart realizate cu şablonul, uneori chiar înlăuntrul scenelor figurative,61 ar putea să indice colaborarea a mai multor meşteri, dar aceiaşi atât la Biertan, cât şi la Sighişoara. Reprezentările sunt concepute ca imagini sine-stătătoare în cadre dreptunghiulare, pictate în trompe l’oeil, asemeni unor rame de tablouri, care marchează la Biertan şi accesul capelei. Figurile sunt statice, la impresia de rigiditate contribuind şi faldurile drepte, paralele ale veşmintelor, ce alternează, atunci când sursa grafică o dictează, cu o învolburare specific gotică, în acest ansamblu aflat sub aspect stilistic între goticul târziu şi Renaştere. Volumele sunt stilizate în sensul geometrizării formei, care este modelată printr-un degradeu tonal ce particularizează stilul acestor picturi, căruia îi este caracteristică şi folosirea verdelui în stare pură, într-un raport cromatic strident cu celelalte culori.62 La toate acestea se adaugă un viciu de tehnică ce a dus la degradarea majoră a picturilor şi pierderea elementelor de detaliu suprapuse a secco, ceea ce amplifică aspectul de schematism şi inabilitate al manierei, contrazis însă acolo unde sunt conservate. Picturile capelei Turnului Catolicilor din Biertan, realizate în legătură cu şantierul Bisericii „din Deal” din Sighişoara, reiterează clişeele difuzate în pictura gotică târzie europeană din ultimele decenii ale secolului al XV-lea prin intermediul gravurii germane, intens folosite şi în mediul artistic transilvănean. Programul iconografic de natură escatologică, prezintă însă o dezvoltare cu totul particulară a imageriei devoţionale ce oglindeşte în mod simptomatic mentalitatea societăţii europene din Evul mediu târziu.63 Reîntâlnim la Biertan imaginile promovate de Biserică prin devoţiuni şi indulgenţe împotriva morţii subite şi a celorlalte „pericole ce pândesc sufletul în drumul său spre mântuire”, specifice unui climat spiritual marcat de nelinişte şi nesiguranţă.64 Având în vedere faptul că lucrările la Biertan reîncep după anul 1493, iar, în 1497, Mathias Pictor din Sighişoara călătoreşte la Biertan, este foarte probabil ca ansamblul capelei din „Turnul Catolicilor” să dateze din această perioadă. Valoarea artistică şi documentară a picturilor justifică, în mod imperios, necesitatea salvării unuia dintre ultimele ansambluri murale coerente medievale B iertări. Picturile capelei din “Turnul Catolicilor" 61 Vezi Buna Vestire de la Biertan şi imaginea în care figurează două sfinte de pe peretele de nord al navei bisericii din Sighişoara. 62 Vezi registrul inferior al Judecăţii de Apoi la Biertan, Sf. Erasmus şi Sf. Gheorghe în două imagini la Sighişoara, pe pereţii de sud şi de nord ai navei. 63 Jenei, Art and Mentality, p. 17-44. 64 Mesajul picturilor ar putea să reflecte evenimentele ultimului deceniu al secolului al XV-lea în Transilvania, când, între 1493 şi 1495, o invazie turcească este urmată de doi ani de foamete şi, apoi, de ciumă: Cernovodeanu—Binder, Cavalerii, p. 39. Mâle, Fin du Moyen Age, p. 201, arată că imaginile în care săgeţile lansate de Dumnezeu se frâng în mantia ocrotitoare a Măriei apar cu precădere în perioadele de epidemii, rolul lor contra ciumei fiind marcat. Unii autori consideră că impactul invaziei din 1493 a fost atât de puternic, încât a declanşat generalizarea fenomenului de fortificare a bisericilor de sat transilvănene. Drăguţ, Arta gotică, p. 116. 279
