Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Dana Jenei: Biertan. Pictuile capelei din "Turnul Catolicilor"
Dana Jenei După Mâle,55 în secolul al XV-lea, invocaţiile îi sunt frecvent adresate pentru a cere protecţie faţă de marile flagele ale timpului: ciuma şi turcii, astfel încât reprezentarea ce protejează intrarea în capelă, în care apare Sf. Rege Ladislau, protector al regatului împotriva invadatorilor asiatici, alături de Maria deasupra intrării în capelă, pare să aibă aceeaşi semnificaţie. în acest context cu o evidentă încărcătură devoţională, adevăratul chip al lui Iisus imprimat pe năframa purtată de îngeri - vera icon este figurat pe est, ca o altă imagine protectoare împotriva morţii violente (fig. 3).56 Deşi majoritatea tipurilor compoziţionale folosite în ansamblul capelei din Tumul Catolicilor din Biertan sunt dintre cele mai uzitate în pictura central europeană a epocii, este de remarcat recurenţa lor în Transilvania, în anumite situaţii, la interval de mai multe decenii. Reprezentările Sf. Gheorghe şi a celor două imagini dedicate Măriei, ce îşi au sursă în gravura germană şi cele mai apropiate analogii în altarul din Mălâncrav, cu transferarea accentului din zona narativă în cea devoţională şi simbolică, sunt exemple elocvente ale persistenţei în timp a unor modele în mediul artistic transilvănean?7 Aspectele comune de ordin stilistic se adaugă similitudinilor compoziţionale58 ce pot fi stabilite cu numeroase opere transilvănene, deja atribuite atelierului de la Sighişoara din ultima parte a secolului al XV-lea.5 Ansamblul capelei din „Turnul Catolicilor” pare a fi creaţia aceleiaşi echipe, căreia îi sunt datorate anumite imagini pe pereţii de sud şi nord ai navei Bisericii „din Deal”, cât şi decorul păstrat în partea inferioară a pereţilor corului, care, sub şirul de console redate în perspectivă, păstrează un registru al draperiilor în benzi late verticale, tratate cromatic diferit, şi cruci de consacrare, similar celui de la Biertan. într-o cromatică „bogată, dar dură, fără subtilităţi de armonizare”,60 se întâlnesc o manieră preţioasă de tratare a suprafeţelor şi detaliilor prin degradeuri tonale, încă vizibilă în acele locuri în care stratul de culoare s-a păstrat. Viziunea decorativă în care vaste suprafeţe sunt tratate asemănător: „Tu que sola potes aeterni numinis iram flectere, Virgine. O, nos protege diva sinu.” 55 Ibidem, p. 214. 56 Martin Schongauer, Maître de la gravure Rhenane, vers 1450-149!. Paris 1991-1992, p. 202. 57 Altarul de la Mălâncrav este donat de Mihail Apafi (+1469) şi soţia sa Clara: Gisela Richter - O. Richter, Siebenbürgische Flügelaltäre, Thaur bei Innsbruck 1992, p. 47. De notat este faptul că nobilii Apafi fuseseră greavi şi deţinuseră posesiuni la Biertan până în 1440: Urkundenbuch zur Geschichte des Deutschen in Siebenbürgen, 1—VII, I Iermannstadt— Bucureşti 1897-1991, voi. IV şi V; P. Munteanu-Beşliu, Rolul lui Nicolae de Apa în emanciparea Biertanului, în Analele Brăilei, 1993, p. 277—283, G. Nussbächer: „Runder Apfelwald’’ oder „Halber Kragen". Zur ältesten Ortsgeschichte von Malmkrog/Mălâncrav, în Karpaten Rundschau, 30 (26 Juli 1997), nr. 2409, Kronstadt/Braşov. 58 Figurile Sf. Mihail şi Gheorghe, imaginile dedicate Fecioarei Maria, motivul vera icon ş. a. 59 Sinigalia, Pictură, sculptură şi artă decorativă la Biertan, p. 29, atribuie centrului artistic al Sighişoarei altarele din Mediaş şi Târnava, presupunând că tradiţia artistică a oraşului în care, la sfârşitul secolului al XV-lea, pictorii se numără printre notabilităţi, îl determină pe llans, fiul lui Veit Stoss, să se stabilească aici câteva decenii mai târziu. Eadem, Le retable, p. 78. 60 Drăguţ, Arta gotică, p. 254—257. 278
